Psihiatria 201 – episodul 9

Sa mai intarziem putin asupra eseului Von der Lebenskraft, mult citata si putin citit de catre istoricii medicinei. S-a intamplat chiar  ca istorici altminteri seriosi sa scrie ca Reil ar fi fost un adept al vitalismului; de fapt, eseul in cauza deschide primul numar din  Archiv für die Physiologie tocmai pentru a sublinia slabiciunile teoriei suflului vital asa cum o propunea Georg Stahl si pentru a defini bazele empirice ale unei noi stiinte a fiziologiei.

Pana atunci fiziologia fusese o disciplina speculativa, parte a filosofiei. De altfel, in Franta va ramane asa pentru inca o jumatate de secol; pana la noua medicina esperimentala propusa de Claude Bernard tratatul lui Pinel, Nosographie philosophique va tine fiziologia de dincolo de Rin prizoniera ideilor speculative ale secolului al XVIII-lea. (De altfel, Pinel a copiat in buna masura  din  Nosologia methodica sistens morborum classes genera et species juxta sydenhami mentem et botanicorum ordinem de Boissier de Sauvages).

Revenind la Reil, nu se poate spune nici ca Von der Lebenskraft defineste o optiune ideologica materialista. Reil este totusi fiu de pastor protestant si va trai toata viata conform unor principii crestine. Este un credincios din stirpea lui Isaac Newton: asa cum englezul crede ca Dumnezeu este un legislator care da legile fizicii si nu mai este nevoie sa intervina apoi ca un cârpaci (pentru ca legile sunt perfecte si functioneaza pentru eternitate), la fel saxonul nostru din Halle nu crede ca Dumnezeu are nevoie de de o interventie permanenta, prin intermediul unui nebulos suflu vital in functionarea de zi cu zi a organismului uman.

Reil voia sa descrie functionarea (fiziologia) organismului uman  doar in termeni de reactii fizice. Sa creeze un echivalent al fizicii newtoniene aplicat la microcosmosul organismului uman. A facut pasi de urias in aceasta directie. A avut urmasi care l-au continuat. Si, cel mai important, a creat un cadru organizational care s-a dovedit propice penru afirmarea noii stiinte: Facultatea de Medicina din Berlin, mama tuturor scolilor moderne de medicina.