Somnul este asemeni unui pod / care uneste ziua de azi / cu ziua de mâine. / Pe dedesubt, ca un vis, / trec apele. (Juan Ramon Jimenez – Somnul)

Azi tema zilei a fost pentru mine somnul. Asa s-a intamplat. Am inceput cu Alba ca Zapada si Frumoasa din Padurea Adormita,  repovestite parintilor de Sheldon Cashdan intr-o carte care trateaza psihologia basmului – Vrajitoarea trebuie sa moara. Am continuat  cu Avatar, pe HBO, care a reactivat o preocupare mai veche a mea – cum face mintea noastra deosebirea intre vis si realitatea diurna? Spre seara mi-am mai exersat portugheza recitind o povestire fantezie in care muza Clio adoarme si incurca doua fire din urzeala covorului istoriei, unind ziua de 4 iunie 1148 cu ziua de 29 septembrie 1984. Despre somn, mai precis despre lipsa de somn, am scris, tot azi, si in articolul Depresia isi petrece vacanta de vara in China. Acum mi-e somn; poate o sa vorbim mâine despre vise.