Mois : novembre 2013

Care 1 Decembrie?

· Laisser un commentaire ·

La Bucuresti, calendarul (inca pe stil vechi) arăta noiembrie 1918 cand Regele Ferdinand si Regina Maria intrau in capitala care fusese ocupata timp de doi ani de trupele germane, bulgare si turce. Asta ar trebui sa sarbatorim pe 1 decembrie la Bucuresti, cu parada militara si steagurile armatelor (regale) care au facut România.

In aceeasi zi dar in alta data (1 decembrie pe stil nou, oficial in teritoriile fostului Imperiu Austro-Ungar), la Alba-Iulia a fost tinuta Adunarea Nationala care a cerut unirea cu România. In Transilvania 1 decembrie venise cu 13 zile mai devreme (calendarul fiind pe stil nou). La Alba-Iulia ar trebui citita in fiecare an Declaratia de Unire. Nu este citita niciodata integral, pentru ca deranjeaza politica demagogic nationalista.

Imi puteti spune ce 1 decembrie sarbatorim? Cel de la Bucuresti? Cel de la Alba-Iulia? Din pacate, nici, nici.

Cuvinte RUPTE: Revolutie

· 1 commentaire ·

RUPTE e un acronim pentru răsturnate, uzate, părăsite, trădate, expulzate. Rupte de sensul lor originar.

Revolutio insemna in latina « intoarcerere in punctul initial ».

Revolutia engleza condusa de Oliver Cromwell a avut ca obiectiv revenirea la « puritatea » initiala a credintei. A fost atat de sangeroasa incat englezii n-au mai vrut sa auda vreodata de utopii revolutionare.

Revolutia franceza a vrut sa readuca fraternitatea, libertatea si egalitatea pe care le credea a fi drepturi naturale ale oamenilor, confiscate de nobili. A adus teroare de stat si glorificarea violentei. Multi francezi nu s-au vindecat nici azi de mistica revolutiei.

Revolutia bolsevica a declarat ca vrea revenirea la un presupus comunism de dinainte de societatea impartita in clase. A adus un secol de ideologii totalitare.

Revolutiile nu privesc spre viitor, ci proiecteaza un fals trecut intr-un viitor care nu vine, asa cum spune teoria, in mod necesar. Trebuie nascut cu forcepsul. Daca nu moare in aceasta nastere violenta, viitorul ramane cu un retard sever.

24 de zile in Balcani (8): Rată pe varză

· 5 commentaires ·

Am luat o pauza de la mersul la plaja si am jucat toti 5 un joc antrenant, inteligent si frumos facut: Citadele (autor: Bruno Faidutti). Avem o colectie consistenta de jocuri si cateva zile din vacante le petrecem in jurul mesei de joc.

Am mers cu trenuri prin Europa de la 1900 (Ticket to Ride), am cautat Colierul Reginei, am construit orase fortificate si abatii in Languedoc (Carcassonne), am calatorit pe drumuri primejdioase in Italia de Nord (Mille Grazie) si cate si cate alte aventuri!

Citadele e o fantezie avand ca tema un burg medieval occidental. Ceea ce e spectaculos e ca Ulcinj (Dulcigno) pastreaza o amintire mai vie a acestui ev mediu occidental decat insasi Verona, sursa de inspiratie a lui Faidutti pentru acest joc. In plus, aceasta amintire a Apusului se imbina aici cu Rasaritul multicolor.

La pranz am mancat la un restaurant tinut de un kosovar si un muntenegrean. In meniu era si ceva ce se numea piletina. Intelegand ca e vorba de pui, dar nestiind cum era preparat, am intrebat. Am aflat ca puiul era intai fiert, apoi copt (explicatia era data intr-o engleza cu pauze, cu o pauza mai lunga inainte de « boiled » – fiert). Oarecum intrigat si nehotarat, am intrebat si de urmatorul fel ale carui componente imi erau clare: rata si varza. Imi zice  » E la fel, dar cu rata ». Aha! M-am prins: puiul era fiert impreuna cu varza, apoi dat la cuptor.

In meniul in albaneza rata era rosë. « Rata » e un bun lingvistic comun (si exclusiv) româno-albanez. Stefan cel Mare manca rata pe varza (asta e si raspunsul la sarada pe care v-am propus-o aici). Skanderbeg la fel. Skanderbeg intelegea sigur nu numai « rata », dar chiar si « varza », pentru ca aproape jumatate din armata lui era alcatuita din vlahi, iar legaturile sale cu Italia erau foarte stranse. Stefan cel Mare si urmasii sai au avut stranse legaturi cu Polonia. O urmasa a sa, Maria Leszczynska (regina a Frantei, bunica lui Ludovic al XVI-lea si stra-strabunica stra-strabunicului reginei Ana a României), a adus, probabil, rata pe varza din Polonia in Lorena.

Lorena e parte a Lotharingiei medievale, « coridorul oraselor », care se intindea de la gurile Rinului pana in nordul Italiei. In Citadela lui Bruno Faidutti nu se manca rata pe varza. Occidentul are o intarziere de 400 de ani in acest domeniu. Si se vede.

 

Vaca sacra si restauratia asiriana

· 3 commentaires ·

V-am spus ca sunt in cautare de republicani cu argumente. Se parea ca-i voi gasi in emisiunea « Intre bine si rau » de la TVR, moderata de Liviu Mihaiu. In 12 noiembrie 2013, tema in dezbatere a fost « Republica sau monarhie? ».

S-au infruntat doua echipe de cate trei: Petre Roman – Vasile Dâncu – Florin Iaru (republicani) contra Călin Popescu-Tăriceanu – Theodor Paleologu – Stelian Tănase (monarhisti).

N-a fost sa fie. Petre Roman a batut campii si nu a produs niciun argument pentru republica. Vasile Dâncu a propus un argument hilar: noi nu am fi avut republica adevarata in ultimii 23 de ani; republica este inca in stadiul de proiect si de aceea ne place (!!!).

Moderatorul ii invita sa comenteze argumentul numit « loteria nasterii » (un argument clasic republican). Niciunul dintre republicanii din platou nu accepta provocarea. Am comentat pe larg aceasta secventa in articolul Loteria  presedintilor (aici)

Domnul Florin Iaru e singurul care a incercat sa aduca argumente. In ordine:

1. Nu ne putem intoarce in timp. Ca daca ne apucam sa ne intoarcem in trecut, de ce sa nu refacem imperiul asirian? Pentru ca nu mai exista asirieni, zic eu. Dar români mai exista? Daca mai exista, s-ar putea sa-si vrea tara inapoi. Doar casele (ruinate) si pamanturile (pârloage) se pot da inapoi? Tara si coroana ei nu?

2. Republica e falimentara (aici a fost unanimitate in sala!), dar de vina sunt legile strambe. De acord. Dar republica nu ar fi existat daca am fi plecat de la legalitate si legitimitate: adica sa fi repus in vigoare, inca din decembrie 1989, Constitutia din 1923, niciodata abrogata cu forme legale.

3. Monarhia nu salveaza Romania. Zice domnul Iaru ca s-a dovedit ca nu exista om providential si ca avem nevoie de institutii. Eu cred ca tocmai una dintre institutiile republicane, presedintia, este asaltata de periodic, in campanii electorale mesianice sau apocaliptice, de zeci de pretinsi salvatori. Alesii au demonstrat, cu varf si indesat, ca sunt vanzatori de iluzii.  Monarhia nu salveaza România. Monarhia serveste România. Si este o institutie credibila. Spre deosebire de presedintie.

4. Argumentul vacii sacre. E vorba de povestea trista a unei vaci care face tuberculoza, iar taranul nemilos vrea sa-si ia alta vaca (detalii aici)

Ultima bruma

· 1 commentaire ·

“Fericirea e ca un ecou; îţi răspunde, dar nu vine.”Acest aforism al poetei Carmen-Sylva (Regina Elisabeta a României) se potriveste cu starea de spirit a multor barbati si femei in zilele ultimelor brume, cand vremea neprietenoasa ne impinge unii catre altii in incaperi fara ecou. E vremea cand barbatii, care se retrageau altadata de pe campurile de lupta, se retrag de pe stadioane (majoritatea dezamagiti, cativa cu o mandrie de imprumut care se va dezumfla pana la Craciun)… [continuarea aici]…

Cum bate inima!? Tica-tac

· 2 commentaires ·

Inima noastra începe sa bata inca din viata intrauterina. Decesul este declarat când inima inceteaza sa bata. Asa încât totul începe si se sfârseste cu ea!

 Ea bate cu un ritm ce poate varia între 60-90/minut, 24 de ore din 24, 7 zile din 7 ….câte zile avem!  În mod normal, bataile inimii ar trebui sa fie ritmice/regulate.

Vârsta, starea emotionala, tipul de efort pe care il practicam pot influenta frecventa batailor inimii, respectiv ritmicitatea lor.

In viata intrauterina, adica la mama in burta, inima bate cu 140-160 batai pe minut si e normal. Copii, cam pâna intra in adolescenta (13-14 ani), au o frecventa cardiaca care poate ajunge in jurul a 100-110 batai pe minut si e normal. Pe masura ce imbatrinim, inima imbatrineste si ea, oboseste, asa incit dupa 75 de ani, si mai ales dupa 80 de ani, un ritm de 50 batai pe minut poate fi normal.

Cind alergam , dam teza la mate sau suntem indragostiti, inima noastra bate mai repede , « o simtim in git ».  In conditiile descrie anterior , inima trebuie sa pompeze mai mult/mai repede sângele si atunci ea bate mai repede.

Nu cifrele sunt importante aici, ci notiunea de “variabilitate fiziologica a pulsului”… caci nu vreau sa facem un atac de panica pentru ca inima bate cu 92 bat/min, in loc de 86 bat/min, la un adult de 40 de ani in repaus.

Toate bune si frumoase cât ea bate regulat, dar ce facem cind o ia razna?

Uneori, inima noastra, fie in repaus, fie in efort, bate neregulat. Pacientii numesc acest lucru“palpitatii”, iar noi, doctorii, ”aritmii”.

Ce ar trebui sa facem ca pacienti? Sa identificam momentele când apar, frecventa cu care apar, cât dureaza, cum dispar.

Daca ele apar rar (o data la citeva  luni), la efort mare, sau dupa un abuz de cafea sau alte stimulente de acelasi tip, daca tin putin (5-10 minute) si dispar de la sine, nu e cazul sa ne ingrijoram. Daca ele apar frecvent (in fiecare saptamina, zi), aparent neprovocate, dureaza ore si dispar doar dupa medicatie, e bine sa ne prezentam la medic.

Putem sa ne prezentam pentru un consult si un ECG la medicul de familie, care va decela eventuale modificari patologice. In cazul in care ECG–ul este normal, se recomanda un consult cardiologic si Holter ECG pentru a identifica ce sunt aceste aritmii si gradul lor de severitate. E important si consultul cardiologic?  Sigur ca da, caci trebuie identificate atit aritmiile cât si cauza care a dus la producerea lor.  Consultul cardiologic poate si sa excluda o afectiune cardiaca la persoanele la care prin investigatii relevante nu se descopera nicio modificare patologica la nivelul inimii.

Dr. Nicoleta Calomfirescu, medic cardiolog

Un interviu cu dr. Nicoleta Calomfirescu va deschide o noua rubrica pe acest blog : Un doctor cu care te poti intelege.  Va semnalez si websitul http://www.cardioconsult.ro/, unde puteti gasi informatii de incredere despre sanatatea inimii (are, de altfel, si o certificare HON).

Nimicul plus mintea

· 1 commentaire ·

Sa presupunem ca mintea este un produs al creierului. Un produs care apare de la o anumita complexitate a conexiunilor intre neuroni. De cate conexiuni e nevoie pentru a aparea mintea?

Melcul Aplysia californica are doar 32 de neuroni. Si totusi poate invata si poate tine minte.

Chiar si mintea simpla a melcului Aplysia e produsul unui creier format dintr-o infinitate de puncte. Un creier tridimensional format dintr-o infinitate de plane bidimensionale, fierare format dintr-o infinitate de drepte unidimensionale, fiecare formata dintr-o infinitate de puncte adimensionale.

Si iata cum din nimic (punctul fara dimensiuni) poate lua nastere orice corp pe care mintea l-ar putea concepe. A, stati putin, am spus mintea? Da, asa am spus. Pentru ca e nevoie de o minte care sa poata concepe nimicul (punctul) care genereaza o dreapta, care genereaza un plan, care genereaza un spatiu, care se curbeaza in timp generand universul care produce viata, care produce minte.

Creierul fiind, se pare, un suport material necesar pentru ca mintea sa ruleze programul numit constiinta de sine.

Totul pornind de la un punct. Care nu exista decat decat ca produs al mintii. Big-Bangul nu e despre masa si energie. E despre punctul de convergenta al legilor universului.