Tema: Timpul luminii
Puteti vota in continuare si pentru meciul de ieri al optimilor de finala.
Mois : mars 2012
Cu iubirea la supermarket
Iubirea vinde. Sexul nu mai vinde. Si, de fapt, si atunci cand sugestiile sexuale cresteau vanzarile, cresterea s-a dovedit a fi datorata mai mult controverselor iscate de acest gen de publicitate decat incitarii sexuale. Cand sexualitatea explicita s-a banalizat, efectul pe vanzari a devenit nul, iar in unele cazuri a devenit negativ.
Si frica vinde.
Publicitatea de succes activeaza zone ale creierului similare celor activate in cursul experientelor religioase.
Publicitatea subliminala nu functioneaza. Cea implicita, da.
Sunt doar cateva lucruri pe care le-am aflat sau mi-au fost confirmate cu probe stiintifice in aceasta dupa-amiaza. Citind pe nerasuflate cartea Buyology de Martin Lindstrom. Cumparatologia (aparuta recent si in româneste, pastrand insa titlul original) e si utila, si interesanta si foarte lizibila.
Meciul poetic al zilei
Intrăm in faza optimilor de finala in Campionatul Poeţilor Români. Meciul zilei : Tudor Arghezi – Octavian Goga. Fiind zi de duminica, tema este Psalmi si rugaciuni.
Pentru meciul de azi puteti vota aici.
Peştişorul de platină
Peştişorul de platina indeplineste patru dorinte. De ce patru? Pentru ca am promis un premiu care consta in indeplinirea unei dorinte a cititoarei care a postat comentariul numarul 1000 pe acest blog. Trebuia sa-mi fi dat seama ca daca e vorba de o dorinta feminina, e musai sa fie secreta. Asa ca nu am alta sansa decat sa-mi ofer mai multe incercari pentru a nimeri. Prima incercare e o poveste despre o Mică Sirenă.
Adriana a fost crescuta de bunicii materni; parintii se despartisera inainte ca ea sa implineasca cinci ani. Relatia dintre bunicii ei i se paruse una ideala; bunicul era in mintea ei intruchiparea intelepciunii.
Acum Adriana se afla la a treia incercare de a se indragosti. Suna ciudat, nu? Dar pentru ea era o proba esentiala a unui start reusit in viata. Si, de fapt, nu sunt deloc rari cei care isi impun acest standard al indragostirii; s-ar putea sa fie chiar majoritatea in cultura occidentala a ultimelor doua secole.
Prima data fusese un barbat cu 25 de ani mai in varsta. Emotional pareau sa se potriveasca: el ii oferea senzatia de siguranta si protectie de care ea credea ca are mare nevoie. In relatia sexuala insa, Adrianei i se parea ca este departe de ceea ce astepta ca placere perfecta intr-o relatie perfecta. A plecat sa lucreze in Armenia si relatia s-a topit intr-o prietenie prin corespondenta.
A doua oara a fost … (continuarea aici)
Daca destinatara premiului considera ca am ghicit dorinta, sa scrie « foc », daca am ratat complet tinta, sa scrie « apa » (poate chiar « apa de ploaie » daca dezastrul e complet); restul scalei sa il umple cu « fierbinte », « cald », « caldut » si rece ».
[Pe vremea când nu te aveam]
« Pe vremea când nu te aveam/ Iubeam Natura aşa cum pe Cristos îl iubeşte liniştitul călugăr … / Iar acum iubesc Natura/ Ca un călugăr liniştit pe Fecioara Maria./ Cu religiozitate, în felul meu, ca şi înainte,/ Dar cumva mai emoţionat, mai apropiat./ Văd mai bine şi râurile când merg împreună cu tine/ Pe câmpuri până la malul râurilor;/ Întins alături de tine privind spre nori/ Îi văd mai bine … / Tu nu mi-ai luat Natura … / Tu nu mi-ai schimbat Natura … / Tu ai adus Natura aproape de mine,/ Fiindcă tu exişti o văd şi pe ea mai bine, însă aceeaşi,/ Fiindcă tu mă iubeşti, o iubesc în acelaşi fel, dar mai mult,/ Fiindcă tu mă alegi pe mine pentru a te avea şi a te iubi,/ Ochii mei au fixat-o mai îndelung întârziind/ Asupra tuturor lucrurilor.//
Nu regret ceea ce am fost altădată/ Fiindcă mai sunt şi acum tot aşa./ Regret doar că altădată nu te iubeam./// » (Alberto Caeiro – Păstorul îndrăgostit (I), traducere din limba portugheză de Dinu Flămând)
Numele complet al zilei care tocmai a trecut, asa cum a fost adoptat de Adunarea Generala ONU in 1977, este Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. Prima tara care a declarat ziua de 8 martie zi de sarbatoare a fost Uniunea Sovietica, urmata, desigur, de tarile din fostul lagar comunist. Doar 14 tari din Uniunea Europeana sarbatoresc Ziua Femeii pe 8 martie, 7 dintre ele fiind foste tari comuniste (România, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Polonia, Slovacia si Slovenia), alte cinci – Suedia, Danemarca, Finlanda, Grecia si Portugalia – fiind conduse in majoritatea timpului de partide afiliate Internationalei Socialiste.
Am sentimente ambivalente fata de 8 martie. I-am simtit artificialitatea in copilarie. Dar ma bucur daca intr-adevar ne putem gandi intr-o zi impreuna, cu iubire, la frumoasele noastre doamne si la bunele noastre mame. Eu as alege ca ziua aceea sa fie in fiecare zi.
Campionatul poeţilor români: Optimi de finală
Clasamentul provizoriu (puteti vota in continuare pana vineri, 9 martie, inclusiv) al grupelor turneului final:
1. Tudor Arghezi 12 voturi; 2. Lucian Blaga 11 voturi; 3. Nicolae Labiş 10 voturi;
4. George Coşbuc 10 voturi; 5. Adrian Paunescu 10 voturi; 6. George Bacovia 9 voturi;
7. Ion Minulescu 7 voturi; 8. Marin Sorescu 6 voturi; 9. Magda Isanos 6 voturi;
10. Vasile Voiculescu 6 voturi; 11. Octavian Paler 6 voturi; 12. Zaharia Stancu 6 voturi;
13.Ştefan Augustin Doinaş 5 voturi; 14. Otilia Cazimir 5 voturi; 15.Ana Blandiana 5 voturi;
16.Octavian Goga 5 voturi; 17.George Topârceanu 4 voturi; 18.Nichita Stănescu 4 voturi;
19. Mihai Eminescu 4 voturi; 20. Ion Pillat 3 voturi; 21. Şt. O. Iosif 3 voturi;
22.Ion Barbu 3 voturi; 23.Al. Macedonski 2 voturi; 24.Vasile Alecsandri 2 voturi.
Optimile de finala vor fi meciuri directe intre locurile 1 – 16, 2 – 15, 3 – 14, 4 – 13, 5 – 12, 6 – 11, 7 – 10, 8 – 9.
Tabloul definitiv al optimilor il voi publica sâmbata, 10 martie, iar intre 11 si 18 martie vom avea in fiecare zi cate un meci poetic.
Iubirea – jazz divin într-o lume minunată
Acum 500 de ani, Michelangelo termina lucrul la pictura Capelei Sixtine, chiar in ziua in care implinea 37 de ani.
Cum pagina unui blog nu poate reda geniul de pictor sau de sculptor al lui Michelangelo, voi reproduce un fragment care ilustreaza geniul poetic al aceluiasi om exemplar al Renasterii.
E cu putinţă-a nu-mi mai aparţine?/ O, Doamne, Doamne, Doamne, cine/ din sinea mea mă scoate/ şi, mai de-aproape, poate/ mai mult, asupra mea, ca mine?/ O, Doamne, Doamne, Doamne, cine/ intrând prin ochi e-n stare/ în inimă să-apară?/ Amor, ce-i asta oare,/ că nu m-atinge, dară/ în loc prea strâmt, lăuntric, stă să crească?/ Şi dacă dă pe-afară?
( Michelangelo – Poezii, în traducerea lui C.D. Zeletin)
Traducerea apartine unui alt om de esenta renascentista, trimis insa de cel care imparte daruri sa aiba grija de lumini in timpul nostru de specializari inguste. C.D. Zeletin a fost pentru mine un luminator si ramane pentru mine un exemplu indubitabil ca omul poate continua sa fie frumos si bun in timpuri intunecate. Despre Profesorul Constantin Dimoftache (numele din acte al poetului C.D. Zeletin) voi scrie mai mult la rubrica Admiratii.
Acum 99 de ani a fost inventat cuvantul jazz. Unora le place jazzul. All that jazz. Si unii vad o lume minunata. Cu ochii iubirii.
Louis Armstrong. Ce lume minunata! Aici.
Eroi civilizatori sau traficanţi de droguri?
Oamenii continua sa caute tineretea fara batranete si viata fara de moarte. Medicinele care promit doar lupta cu boala sunt deja considerate ramolite, daca nu chiar de-a dreptul nocive. La moda sunt stiinte nascute peste noapte din interpretari foarte libere ale unui cocktail de traditii si inovatii de ultima ora.
In mare voga sunt dietele. Foarte diverse de altfel: unele anatemizeaza grasimile animale, altele exclud carnea, multe recomanda o dieta strict vegetariana. Pentru unii zaharul ar fi o otrava, dar mierea un nutrient aproape perfect. Si asa mai departe.
Conteaza ce mancam. Dar conteaza si cum mancam. Ziceau bunicii nostri: « Nici un lucru nu e rau, daca-l faci cu Dumnezeu ». Sau, pentru cei ce prefera limbajul filosofiei elene, cheia oricarei intelepciuni e a evita lipsa de masura, a gasi masura lucrurilor. Est modus in rebus.
Au totusi un element comun aceste diete postmoderne: ranchiuna impotriva civilizatiei si civilizarii, la limita impotriva oricarei culturi umane. Pana la urma, ce altceva insemna punerea sub acuzare a tuturor formelor de procesare a alimentelor, mai ales a prelucrarii termice? In viziunea adeptilor bucatariei fara foc, pare ca Prometeu ar fi aducator de boli si moarte prematura, nu un erou (mitic) civilizator.
Recent, am citit niste teorii care sustineau ca trecerea la viata bazata pe agricultura ar fi afectat grav sanatatea si calitatea vietii oamenilor preistorici, pana atunci culegatori si vanatori. De ce ar fi acceptat oamenii o scadere a nivelului de viata? Pentru ca, sustin autorii, cerealele si laptele contin substante din clasa morfinelor. Aceste substante ar permite viata in colectivitati mari prin diminuarea agresivitatii indivizilor.
Civilizatia ar fi posibila deci prin drogarea maselor. Iar eroii civilizatori, mitici sau istorici, ar fi doar niste capi ai mafiei drogurilor lacto-cerealiere, asigurandu-si astfel forta de munca ieftina si servila.
Nu cred in omul natural. Omul devine om prin cultura. E drept ca tot cultura ar trebui sa ne ajute sa pastram simtul masurii. Chiar si ca specie vom trai sau vom muri impreuna cu civilizatia pe care o generam. Solutia nu este « inapoi la natura », ci « cunoaste-te pe tine insuti. »
Întreabă despre viitor
De ce mi se intamplă asta ? De ce tocmai acum? De ce tocmai mie? – Întrebări care duc doar la răspunsuri care pot fi asaltate în clipa următoare cu alte deceuri. Şi copiii de 3 ani ştiu asta.
Cine e vinovat? Cine are dreptate? – Întrebari care adâncesc problema, nu lărgesc aria soluţiilor.
Ce se întâmplă? Ce pot schimba eu? Cine mă poate ajuta? – Întrebări care generează viitor.
Rusalce
Tocmai am urmarit, pe Mezzo, Rusalka. E un exemplu excelent pentru a arata cat de multa poveste creeaza muzica sau despre cum este o poveste in primul rand ritm si muzicalitate. In rolul titular, Renée Fleming. Mi-a placut foarte mult prestatia scenica. Vocea e frumoasa si dramatica, si ma alatur aplauzelor Presedintelui Havel (un amator de opera, de altfel; clipul spre care am dat link prezinta un fragment din spectacolul de la Opera Nationala din Praga la aniversarea a 20 de ani de la Revolutia de Catifea).
As spune insa ca Valentina Nafornita este cel putin in aceeasi liga. Am mai scris despre solista Operei Nationale din Bucuresti si o urmaresc in continuare cu atentie si placere.
Incitat de frumusetea acestei arii, am cautat-o si in alte interpretari. Iata inca trei variante ale frumusetii vocii umane: Lucia Popp, Angela Gheorghiu si Anna Netrebko.
DAN GHENEA 