E traducerea titlului unui blog in portugheza (Vida ou Medo?) in care sunt multe comprimate de sanatate mintala. Iata un exemplu:
E unul dintre cercurile vicioase ale anxietatii:
inactivitate – vinovatie – panica – neajutorare – inactivitate.
Postarea originala (Que ciclo…) o gasiti aici.
Mi-a dat o idee de desen completat cu posibile iesiri (terapeutice) din acest ciclu.
Desenul l-am pus in mapa Bucati de stres (Un cerc vicios al anxietatii). Il gasiti aici.
Magoa-me a saudade
do tempo em que te habitava
como o sal ocupa o mar
como a luz recolhendo-se
nas pupilas desatentas
(Mia Couto – Saudades)
(Mă doare dorul/ dupa timpul în care te locuiam/ așa cum sarea ocupă marea/ca lumina retrăgându-se/ în pupile neatente)Textul integral al poeziei Saudades (Doruri) si traducerea mea in limba română – aici
Am descoperit si poezii pătrunzătoare de Mia Couto (al carui roman, Veranda cu frangipani, tradus excelent in română de Mioara Caragea, vi-l recomand inca odata!). Poezii din placheta Raiz de Orvalho (Rădăcina de rouă) – aici.
Am găsit-o alaltăieri într-un coș de solduri și am citit-o ieri noapte. V-am zis că mai citesc uneori și în vis, dar nu cred că asta s-a întâmplat acum. Deși cartea vorbește despre visul unui mort care ocupă pentru 6 zile trupul unui viu pentru a muri a doua oară cum trebuie.
Stilul e fabulos, ritmul e fascinant. Câteva exemple – aici. Dar vă recomand călduros să cititi această carte de la primul până la ultimul rând.
Arbust sau arbore tropical, din genul Plumeria, care își pierde frunzele în perioada înfloririi. Numele îi vine de la marchizul de Frangipani, care a creat (la Roma, în secolul XVI) un parfum pentru mănuși având la bază florile de Plumeria (originare din America). Tot în secolul al XVI-lea, spaniolii introduc speciile de Plumeria în Filipine, de unde se raspîndesc în toată Asia australă si apoi pe insulele si țărmurile Oceanului Indian. În Asia si-a căpătat numele de arbore al templelor, fiind asociat cu morții, strigoii, vampirii, fantomele.
Cum să te măriți cu un milionar (How to marry a millionaire, 1953 ).
Regia: Jean Negulescu
Filmul integral – aici
Aici – melodia « New York » din coloana sonoră a filmului.
Tot New York:
New York, New York – Frank Sinatra
Liza Minelli – New York, New York (in muzicalul regizat de Martin Scorsese)
Sting – Englishman in New York
La zece ani e vremea aurită
A clipelor cu inima vrăjită
Mulți ani cu muzică de sărbătoare,
Ușoare drumuri mângâiate-n soare,
Lumină-n ochii-n care-i oglindită
Țara în care vesel se mărită
Iubitele cu rochii de ninsoare,
Acestea toate fie-ți în ursită.
Noi vrem să ai în fiece clipită
Iriși zburdalnici, roze cântătoare!
Imagini preluate de pe blogul Principelui Radu.
Comunități puternice – punți între generații – educație.
Bine țintit, nu vi se pare?
« Unul dintre cei mai mari regi care au trăit vreodată » sunt cuvinte folosite fara ezitare de Sir Gavyn Arthur, fost Lord Primar al Londrei in seara zilei de 8 noiembrie 2012. Despre Regele Mihai I al României.
Si mai spune Sir Gavyn:
« Este foarte admirat [in original – very revered] aici. Dupa cum stiti, este Cetatean de Onoare al Londrei si noi credem ca este unul dintre cei mai mari regi care au trăit vreodată. Este un simbol al onestitatii, decentei si al sacrificiului de sine. Un om care, cred eu, a suferit foarte mult pentru tara lui, dar nu s-a plans niciodata si, de aceea, pentru noi simbolizeaza eroismul. »
Filmul omagierii Regelui Mihai la Londra il puteti vedea aici.
Britanicii au omagiat un simbol al onestitatii, decentei si eroismului. Noi tot mai vrem sa traim intr-o republica a minciunii, indecentei si a lasitatii?
Il pleut sur Bucarest et l’Europe s’exile/ comme un ruisseau qui n’ira pas jusqu’à la mer.
(Alain Bosquet – Sonnets pour un fin de siècle, Gallimard, 1980)
Aici puteți citi sonetul Pluie (Ploaie), în care Micul Paris apare chiar în inima (versurile 7 și 8) acestei muzici pluviale, a cărei uvertură se scrie pe cerul piețelor de fructe ale Barcelonei, iar finalul rămâne suspendat deasupra Salamancăi. O traducere a întregului sonet – aici.
***
de Juris Kronbergs
Într-o după-amiază, când am plecat din camera mea
ea m-a urmat
Niciun vânt n-a putut s-o alunge
Niciun soare n-a putut s-o usuce
Nicio ploaie n-a putut s-o inece
Chiar dacă n-am revenit niciodata
ea a rămas în memoria mea cu totul intactă
Timpul a trecut, dar straturile de praf
n-au acoperit nici mobila nici cărțile nici hârtiile
Totul era ca înainte
Datorită mie timpul s-a oprit
Știu bine această regulă atât de simplă
Apariţia mea fizică ar fi avut ca efect
rostogolirea unei avalanşe a timpului peste camera mea
atât de violentă că însăși existența ei
ar fi fost pusă la îndoială
și ar fi fost imposibil să o povestesc
x
Lucruri
de Velta Sniķere
Ce sunt lucrurile
Care sunt lucruri
Așa cum sunt?
Dacă ar fi cineva să le vadă
Așa cum au fost
Sau vor fi?
Lucrurile deschise ca scoicile
Dezvăluind tandreţe,
Dar simpatia mea,
Mângaierea mea care se apropie,
Ca prin descântece
Le-a distilat:
Ca și cum revărsate din pahar,
Fără cochilii,
Una prin alta
Transparent, se conturează.
x
Timpul se stratifică
de Juris Kronbergs
(Cafeneaua Le Chien Andalou, Riga)
Ziua trece cu miros de tutun
Ploaie. Difuzor
În care se aude muzică veche de film
Astăzi este aniversarea Nostalgiei
Zilele care au trecut vin ca oaspeții nepotriviți
Timpul îți frunzărește jurnalele
intime nescrise încă
Tu frunzărești timpul ca și cum ar fi
un ziar în care cerneala nu a ținut
(traduse din franceza si engleza dupa versiunile aparute in revista online Latvian literature )
DAN GHENEA 