Auteur : Dan Ghenea

Vremea lui Vraişte Vodă


« Vremea lui Vraişte Vodă e abia la început. », avertiza Dorin Tudoran în septembrie 2005. Trăim, iată, în al şaptelea an al domniei lui Vraişte Vodă în Republica Română Absurdistan.

Vederea clară pare sa fie punctul forte al poetului Dorin Tudoran. Chiar şi în politica tulbure de la apa Dâmboviţei.

Iată şi o mostră de limpezime poetică, în versuri scrise în timpul precedentei republici (cea condusă de « Geniul Carpatilor »):

« Biet fenomen individual!
tu, viaţă numai şi numai a mea,
iată-te:
Două păsări gemene
te poartă în cioc,
ca pe o sfoară de uscat rufe,
ca pe un vierme de aur,
ca pe un nerv încă viu;
zbătîndu-se, adică!  »

(Dorin Tudoran – Biet fenomen individual!, in Respiraţie artificială, 1978)

Continuati sa votati poetii preferati in Campionatul Poetilor Români; faza grupelor preliminare ( A-E, F-P, P-Z ) se desfasoara pana vineri 24 februarie, ora 24.

Si fiindca a fost vorba, in trecere si despre Republica lui Vodă, va readuc in atentie si sondajele Regi vs presedinti si Regat vs republică

Vă place poezia?


Organizez un campionat de popularitate al poeţilor români. Începem cu grupele preliminare:

Grupa A-E

Grupa F-P

Grupa R-Z

Daca vreti sa cititi poezie româna pe net, gasiti aici sau aici

Admiraţia ca pâine cotidiană


Nu-mi amintesc să fi invidiat pe cineva vreodată. Nu înseamnă ca nu au existat asemenea situaţii. Pur şi simplu nu mi-au rămas în memorie.

În schimb, port cu mine o listă lungă, şi care nu încetează să crească, de oameni care mi-au trezit admiraţia, uneori pentru un scurt moment, adesea însă pe  toată durata (încă nedeterminată) a funcţionării memoriei mele. Dar chiar şi atunci când a fost vorba de un moment, omul-care-a-strălucit-acolo-o-clipă rămâne pentru de mine în primul rând aşa cum a fost atunci.

Această mirare asupra puterii şi fragilităţii oamenilor e, pentru mine, o bucată din pâinea cotidiană. Şi voi începe povestile chiar cu nişte pâini calde

Părinţii risipitori


« Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. »

(Prima Epistola catre Corinteni a Sfantului Apostol  Pavel)

Fiul Risipitor a avut unde sa se intoarca. Pentru ca parintele lui era previzibil si structurant. Atunci cand fiul ajunsese intr-un impas, dupa ani de rataciri, inca avea in minte imaginea clara a modelului de viata al tatalui sau.

Noi cat mai credem in propria noastra poveste de viata? Si daca nu prea credem, cum am putea da o poveste de referinta fiicelor si fiilor nostri? Daca nu avem curajul propriilor valori, copii nostri nu vor evacua valorile din viata lor?

Sigur ca vor face propriile alegeri, sigur ca unele dintre principiile noaste vor parea prafuite; pot sterge praful si sa redescopere strelucirea. Dar daca spunem ca toate lucrurile sunt egale, toate stralucesc doar o clipa si nu lasa in urma nici macar o dâra de praf.

Copilului nu ii voi spune: « Asa si asa trebuie sa iti traiesti viata », ci « Asta si asta cred eu despre propria mea viata ». Iar copilul va vedea din faptele mele ce cred eu cu adevarat. 

O filosofie nociva e si « vreau sa aiba tot ce n-am avut eu ». Cat de multe stii despre ceva ce n-ai avut? Si de ce chiar tot? Nu e o lipsa de masura?

Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos.

Puteti citi si seria Parinti si copii

Vox populi: Regat vs republică


Poate vreti sa votati si in sondajul Regi vs presedinti

Psihologie pop: asertivitatea


 » – Asertiv? Ce inseamnă asertiv?

  – Adică să nu ataci persoana, să ataci problema. « 

Le-am văzut cu coada ochiului pe cele două tinere angajate ale unei multinationale, iesite la o tigară. Urechea mea a inregistrat mai intai stridenta verbului « a ataca », aflat atat de aproape de « asertiv ».

Definitie

Asertivitate = Caracteristică a unei persoane care îşi exprimă cu uşurinţă punctul de vedere şi interesele, fără a le nega pe ale celorlalţi.

Atacul intră în definitia agresivitătii. In mediile dominate de ideea de competitie se propagă notiunea de « agresivitate buna », iar uneori asertivitatea este subsumata acestei categorii. De fapt, asertivitatea este o categorie fundamental diferita, o aurită cale de mijloc intre agresivitate si pasivitate.

Al doilea lucru ce mi-a atres atentia a fost banalizatul « sa ataci problema ». Cuvantul atac are o origine militara, desemnand actiunea de distrugere sau capturare a unei forte umane. Este un eufemism sa spui ca ataci « o pozitie fortificata » – de fapt ataci oamenii din spatele acelei fortificatii. In aceste conditii e greu sa spui ca ataci doar « problema », nu si  persoanele.

Ceea ce retinuse tanara (foarte sigura pe ea, mi s-a parut) in legatura cu « persoana » si  « problema », facea parte, probabil, dintr-un curs de comunicare sau de rezolvare a conflictelor – paragraful despre feedback-ul constructiv (centrat pe problema, nu pe persoana, specific, nu global, deschizand campul solutiilor, nu cautand vinovati).

Vox populi: Regi vs preşedinţi


Poate vreti sa votati si pentru Regat sau republica

Majestate adevărată


Căutam câteva date care să completeze un articol despre Regina Ana (pentru  că m-am gândit să vă împărtăşesc unele dintre impresiile mele profunde despre fiecare dintre Reginele României – toate mi se par extraordinare!), când am dat peste o felicitare la aniversarea Reginei, publicată pe blogul Roxanei Iordache.

Am simţit că fiecare cuvânt e frumos şi adevărat. Multumim, Doamnă!

« Ceea ce au aceşti oameni suveran este faptul că sunt oameni esenţiali, adică scot la iveală binele din om. Privesc oamenii cu prezumţia de bine şi de bunătate. Privesc oamenii cu bunătate. Iar oamenii simt. Iubirea, preţuirea. Confortul de a fi respectaţi, alinaţi, încurajaţi în forţele proprii. Ei, românii mereu depreciaţi, mereu călcaţi în picioare şi învăţaţi să se (des)considere subalterni. Pe unde merg Regele şi Regina, Principesa Moştenitoare şi Principele Consort, Familia de România, renaşte energia. Se redescoperă încrederea. Încrederea în oameni. Şi a românilor în ei înşişi. Şi în destinul suveran al României. »

Vă invit să citiţi tot articolul pe blogul Welcome to Roxania.

Cât eşti de stresat/ă ?


Holmes şi Rahe au propus în 1967 o Scală de Readaptare Socială, care să măsoare impactul evenimentelor de viaţă ca factori stressori. Fiecărui eveniment de viaţă îi corespunde o valoare relativă, raportată la evenimentul cu impact maxim, considerat a fi moartea soţului / soţiei. Trebuie subliniat că valorile date pe această scală sunt medii statistice populaţionale.

Fiecare eveniment de viaţă are asociat un anumit risc de a genera tulburări legate de stres, proporţional cu scorul atribuit. Acumularea unui număr mare de evenimente de viaţă pe unitatea de timp creşte riscul depăşirii resurselor de adaptare. Un scor mai mare de 200 în ultimii 2 ani indică un risc mare de apariţie a tulburărilor legate de stres.

O traducere in romana a scalei gasiti aici

Test de stres


Alaturi este o fotografie cu doi delfini.

 

Dacă poti vedea clar ambii delfini, nivelul tău de stres este în limite acceptabile.

 

Dacă vezi altceva decât doi delfini, însemnă că eşti prea stresat si trebuie să stai acasa ca sa te odihneşti.