Săptămâna creierului, 11-15 martie 2013, Fundatia Estuar
Nu totul e în capul tău
Săptămâna creierului, 11-15 martie 2013, Fundatia Estuar
Auteur : Dan Ghenea
Coroana României
Ordinul Coroana României, a fost reînfiintat de Majestatea Sa Regele Mihai la 30 decembrie 2011, ca ordin dinastic (de familie). În fiecare an, la 14 martie, se sărbătorește Ziua Ordinului (la 14 martie 1881, a fost proclamat Regatul României).
Motto-ul Ordinului Coroana României este “Prin noi înșine”.
Prin noi înșine ne putem recapata tara. Încoronata cu insemnele suveranitatii.
Reinfiintarea ordinului la 30 decembrie (data proclamarii republicii sovietice in tara noastra) e semnificativa. Faptul ca ordinul e dinastic, si nu de stat, ne aminteste că institutia numita Coroana României se află inca in exil. Impreuna cu adevarul, demnitatea si suveranitatea.
Pana cand vom da cinstea pe minciună? Pana cand vom trai in Republica Minciunii?
Rose vieux
Ploaie in roz vechi,
cer spalat de pacate:
crepuscul cathar.
5 propozitii despre stres
- Stresul e o reactie
- Stresul e o reactie a intregului organism
- Stresul e o reactie a intregului organism mediata de schemele de gandire
- Schemele de gandire pot fi schimbate prin modificari comportamentale
- Modificarile comportamentale produc efecte asupra ideilor prin intermediul creierului emotional
Primavara Regatului României
Acum 132 de ani, la 14 martie 1881, Parlamentul a votat transformarea României în regat. La 10 mai Carol I Întemeietorul a dat urmatorul decret:
Noi, Carol I, Rege al României,
Condus de mâna lui Dumnezeu si de destinele viteazului si inteleptului popor român, am făcut, in 10/22 Mai 1866, intrarea Noastra in capitala Bucureşti. Vocea poporului Ne-a chemat la domnia tarilor unite Moldova si Ţara Românească prin plebiscitul de la 8/20 aprilie 1866 (in ziua aniversara a nasterii noastre de la 8/20 aprilie 1839) si prin votul dat de Adunarea electiva la 1/13 mai acelasi an.
Asigurând natiunii române, prin constitutiunea de la 30 iulie 1866, libertatile si drepturile sale, Noi am putut trece, in fruntea acestui popor, prin zile de nevoi, invingand toate greutatile, astfel ca, la 1877 Mai 10/22, Corpurile legiuitoare au proclamat independenţa ţării.
Curând apoi Dumnezeu, care singur da victoriile, a condus ostirea noastra peste Dunăre in 17 iulie 1877 si drapelele noastre s-au incununat de lauri la Calafat, Nicopole, Rahova, Smârdan, Grivita, Opanez, si in 28 noiembrie acelasi an prin luarea Plevnei, facând ca vechea vitejie românească sa conacre pe câmpiile Bulgariei votul unanim al Adunarilor.
Sângele generos românesc, vărsat pentru apararea si independenta patriei, a aflat rasplatire in ziua de 14/26 martie 1881. Adunarile legiuitoare, din dorinta de a da statului român, nascut din contopirea principatelor Moldova si Tara Românească, o asigurare mai deplină si o manifestare mai stralucită a individualitatii sale, au proclamat intrarea României intre regatele Europei. [… actul original complet – aici …]
Tocmai v-am aratat actul de nastere al Regatului României, proclamat solemn la 10/22 Mai 1881. Imi arata cineva actul de nastere al republicii?
Voce înaltă, corp (prea) terestru
Mă bucur că un contratenor a avut succes la public in finala nationala pentru Eurovision.
Totusi, corpul nu il asculta la fel de bine ca vocea pe Florin Cezar Ouatu; sau poate ca expresia corporala nu este la fel de bine educată ca vocea.
Ca sa ilustrez ce vreau sa spun, va invit sa il ascultati pe Cezar cantand Vivaldi (aici) si pe Vitas cantand o arie din Lucia de Lamermoor (aici), apoi pe Vitas, cu hitul din 2000, Opera #2 si (aici) din nou pe Cezar, cu It’s my life (aici), melodia castigatoare la selectia nationala pentru Eurovision 2013.
Iar daca ar fi sa cautam o voce de contratenor care sa cante ceva in româneste, dam tot peste … Vitas. Lie, ciocarlie, intr-o interpretare neasteptata – aici.
Cartea săptămânii (XVI)
Citindu-l pe Turgheniev pune in scena 4 lumi, mergand in perechi.
Prima pereche: o lume traditionala aflata la crepuscul – Irlanda anilor ’50 – si o lume deja moarta ca lume – Rusia anilor ’50 a secolului XIX – dar pastrata vie ca hiperlume in lecturi din Turgheniev.
A doua pereche: lumea « normala » si lumea azilului psihiatric.
Nu o sa va dezvalui nimic din trama epica, lirica si ideologica a romanului lui William Trevor. E prea bine tesut ca sa va stric placerea de a descoperi, cu surprize la fiecare pas, subtilitatile, muzica si frumusetea povestii.
Va pot spune insa ce scrieri ale lui Turgheniev puteti citi inainte, pentru a gusta mai deplin referintele, frugale, de altfel, din romanul scriitorului irlandez. Am identificat trei romane citate: Pervaia liubov (Prima iubire, 1860), Nakanune (În ajun, 1860), Otțî i Deti (Părinți si copii, 1862).
Nebunia normalitatii
Pe 18 decembrie 2012, Danielle Canarelli, psihiatru francez, a fost condamnată la 1 an de închisoare cu suspendare pentru « omucidere involuntară ».
Ce s-a întâmplat?
Joel Gaillard, pacient cu schizofrenie, l-a ucis pe partenerul bunicii sale si a fost declarat lipsit de discernamânt. Familia victimei s-a indreptat împotriva medicului care l-a tratat pe Gaillard timp de 4 ani si l-a vazut cu 20 de zile inaintea faptei.
In esenta, doctoritei Canarelli i s-a reprosat ca nu a impus internarea nevoluntara si ca a anuntat politia dupa 3 ore din momentul in care pacientul a parasit camera de garda; judecatorul a spus: « asta inseamnă ca un pacient a plecat in oras in timp ce chiar dumneavoastra ne spuneti ca era in stare proasta si putea face rau ». Rau pe care l-a facut peste 20 de … zile!
O judecata complet irationala a unei societati care are nevoie de tapi ispasitori. Si un precedent inacceptabil in redefinirea profesiei psihiatrice.
Matineul de sâmbătă (XXIII)
Şapte băieţi şi o ştrengăriţă / Sept hommes et une garce (1966/1967/1968) e un film pe care l-am vazut cu placere in copilarie si cu nostalgie acum. Definitia perfecta a unui matineu.
Filmul integral aici
Cadou pentru mama
Stropite atent cu galben-de-soare,
Crescură gândurile mele uşor,
Verde intens şi viu, încrezător,
Din dragostea ta mereu hrănitoare.
Voi strânge de pe ele numai rouă,
Într-un pahar pictat cu flori la şcoală,
Ca apă vie pentru orice boală,
Ca limpede izvor de viaţă nouă.
DAN GHENEA 