Despre muzica filmului Un barbat si o femeie am mai scris aici.
Étiquette : barbat
Ghicitoare fără rimă
E unul dintre cele mai populare antidepresive. Si, probabil, cel mai nociv. Ca antidepresiv e folosit mai ales de către femei. Pentru barbati e anxioliticul de primă alegere.
Solutia – aici
Cartea săptămânii (I)
Veranda cu frangipani
de Mia Couto
Am găsit-o alaltăieri într-un coș de solduri și am citit-o ieri noapte. V-am zis că mai citesc uneori și în vis, dar nu cred că asta s-a întâmplat acum. Deși cartea vorbește despre visul unui mort care ocupă pentru 6 zile trupul unui viu pentru a muri a doua oară cum trebuie.
Stilul e fabulos, ritmul e fascinant. Câteva exemple – aici. Dar vă recomand călduros să cititi această carte de la primul până la ultimul rând.
Arbust sau arbore tropical, din genul Plumeria, care își pierde frunzele în perioada înfloririi. Numele îi vine de la marchizul de Frangipani, care a creat (la Roma, în secolul XVI) un parfum pentru mănuși având la bază florile de Plumeria (originare din America). Tot în secolul al XVI-lea, spaniolii introduc speciile de Plumeria în Filipine, de unde se raspîndesc în toată Asia australă si apoi pe insulele si țărmurile Oceanului Indian. În Asia si-a căpătat numele de arbore al templelor, fiind asociat cu morții, strigoii, vampirii, fantomele.
[Tu ce ai făcut în dimineaţa asta?]
« De zece minute nu mai e dimineata. Cu o dimineata mai putin in viata noastra. Tu ce ai facut in dimineata asta? »
(finalul postarii Dimineaţa, un text bun şi frumos pe alobebe.wordpress.com – blog feminin care poate fi priceput şi de bărbaţi, cu intermitenţe)
Pe buzele ceştilor
o femeie/ se mişcă în fluxul dens al instinctelor sale/ ştie să spargă/ coaja unei intenţii/ o femeie/ cuprinde în fragmente întregul/ şi nu e niciodată aceeaşi
un bărbat/ urcă misterul într-o progresie extremă/ descoperă sentimentul/ încolţit într-o margine/ restul/ îl filtrează în gândire
o femeie/ e în acelaşi timp istoria ei/ şi ceea ce încă nu se ştie/ ea ştie să facă ordine în ce nu vede
un bărbat/ ajunge la inima lumii/ în fiecare vertex al cunoaşterii sale/ se instalează în ceea ce vede/ şi se proiectează
………………………………………………………………………
un bărbat şi o femeie/ de-a lungul a sute de acte cotidiene/ îşi trec informaţii/ îşi lasă viaţa scrisă/ pe marginea ceştilor
în fiecare zi se scrie/ în fiecare zi se spală
(Laura Yasan – En el borde de las tazas, Cambiar las armas, 1997)
O traducere partiala dintr-o poezie argentiniana, de Ziua Hispanitatii. Poezia originala o găsiti aici.



