Étiquette : joc patologic

Există « norocul începătorului »?


În descrierea clinică a dependenţei de jocuri sunt descrise trei faze:

  • faza de câştig – jucătorul începător câştigă şi are senzatia de control, supraestimând şansa de a câştiga mai mult şi subestimând probabilitatea să piardă mai mult decât a câştigat
  • faza de pierdere – jucătorul continuă să joace, orbit de ceea ce crede a fi o schemă de succes, neatent la pierderile din ce in ce mai mari
  • faza de « recuperare » – jucătorul devine conştient de pierderile foarte mari şi nu vede altă posibilitate de a le acoperi decât continuând să joace (şi să piardă mai mult decât câştigă), de data asta conştient de şansa foarte mică, dar incapabil vadă altă soluţie.

Modelul e valabil şi util în clinică. E folosit, cinic, şi de casele de joc, care ofera cupoane noilor veniţi.

Şi totuşi, credeţi că există « norocul începătorului »? Sau e doar o legendă?

 

Jocuri periculoase


Mi-e din ce in ce mai greu sa urmaresc un meci de fotbal transmis la televizor pentru ca mai mult de jumatate din comentariu se refera la fotbal ca afacere: salarii, cumparari si vanzari de jucatori, negocieri, competitie pentru supravietuire. Nici restul comentariului „sportiv” nu suna prea bine: auzim de „faulturi tactice” sau chiar despre „faulturi inteligente”. Totul dominat de logica rezultatului; am auzit un comentator spunand ca si-ar dori ca echipa Romaniei  sa joace urat, dar sa castige.

Transformarea jocurilor sportive in afaceri arata ca nu prea mai stim sa ne jucam? Raspunsul nu e chiar simplu; exista si un proces simetric: transformarea afacerilor in joc competitiv. Si asa cum la fotbal jucatorului i se spune ca e in interesul echipei  sa incalce regulile punand o piedica (fiindca analiza manageriala a situatiei a aratat ca un cartonas galben e mai putin costisitor decat un gol primit), exista pe piata tot felul de ghiduri care invata potentialul angajat sa ghiceasca raspunsurile dorite de un posibil angajator si cum sa fenteze eventualele teste. Cand citesc anunturile de slujbe am o alta surpriza: si angajatorii au intrat in logica „noi suntem echipa de succes a momentului si deschidem sezonul de transferuri spectaculoase”.

Se pare deci ca ne jucam mai mult, dar intr-un mod care seamana mai mult cu dependenta de joc decat cu jocul ca libertate a mintii si respect al celuilalt prin contributia la un joc frumos (fair play).