Étiquette : Mihail Kogalniceanu

Memo de Ziua Unirii

· 1 commentaire ·

Foarte bine că 24 Ianuarie – Ziua Unirii – a fost declarată sărbătoare legală. Foarte rău că unii parlamentari (de fapt, majoritatea) au invocat ca argument împotriva unei legi similare pentru 10 Mai – Ziua Independenţei – că… nu ar fi mai fi bani pentru încă o zi nelucrătoare.

A pune în opoziţie a Zilei Unirii cu Ziua Independenţei  e o dovadă de incultură.

1. Cei care au făcut Unirea au fost cei care au luptat şi pentru Libertate şi Regat: Kogălniceanu, Brătianu, Alecsandri sunt doar câţiva dintre cei care au fost în primele rânduri şi la 24 ianuarie 1859 şi la 10 mai 1877.

2. Când cântaţi şi jucaţi Hora Unirii, amintiti-vă că autorul versurilor, Vasile Alecsandri, este şi autorul versurilor Imnului României (Trăiască Regele) şi al poeziei 10 Mai – « Zece Mai ne-a fi de-a pururi/ Sfântă zi, căci ea ne-a dat/Domn puternic țării noastre/ Libertate și Regat ».

3. Nici de Cuza nu ne putem aminti fără să ţinem seama de faptul că şi el a fost pentru aducerea pe tronul ţării a unui principe străin. Iată ce scria cancelariilor europene imediat după alegerea sa ca Domn al Ţării Româneşti, pe 24 ianuarie (după ce pe 5 ianuarie fusese ales ca Domn al Moldovei):

“Întemeindu-mă pe votul adunărilor ad-hoc, rostit din nou de Adunarea Moldovei, în şedinţa din 5 ianuarie, constat din nou că ţara a cerut unirea cu un prinţ străin. […] Lipsit de ambiţie personală, şi nedorind alta decât binele ţării mele, aşa precum ea îl înţelege şi îl cere, voi fi totdeuna gata de a mă întoarce la viaţa privată, şi nu voi considera  retragerea mea ca un sacrificiu, dacă soarta românilor va fi hotărâtă în conformitate cu voinţa ce a exprimat-o naţia întreagă.“

Si de vom uita plânsul Moldovei…

· Laisser un commentaire ·

…uitat sa rămână numele nostru din cartea neamurilor vii!

Că suntem cu totii români, dupa numele Romei celei vechi, ne-a lasat scris Miron Costin, pârcalab de Hotin si vornic al Tarii-de-Jos.

Cand vorbim despre Unirea Principatelor si Independenta României nu se poate sa uitam numele Kogalniceanu. Mihail Kogalniceanu s-a nascut la Iasi, iar stramosii sai erau raspanditi pe tot cuprinsul Basarabiei. In timpul vietii lui s-a redobandit (1856) si iarasi s-a pierdut (1878) Cetatea Alba, locul de origine al stramosilor sai din partea mamei.

Vasile Alecsandri avea stramosi la Tighina, iar familia boierilor Văcăresti se tragea din tinutul Soroca.

Mihai Eminescu avea bunici de ambele parti ale unei granite ce taia judetul Suceava in doua.

Mi-e greu sa-mi imaginez România fara acesti moldoveni. As indrazni sa spun ca România e o casă proiectata de moldoveni in care ei n-au fost primiti decât pe jumătate. Cealalta jumatate a fost lasata in bătaia vanturilor. Care le-au dus mormintele pana dincolo de Cercul Polar.

Diversiunea 9 mai

· 5 commentaires ·

Timp de 70 de ani (1878-1947), Ziua Independentei a fost 10 Mai.

Apoi, dupa proclamarea banditeasca a republicii, « se descopera » ca 9 mai ar fi data proclamarii independentei si este propusa celebrarea ca zi a eroilor. Se impuscau astfel doi iepuri dintr-un foc:

1. Pana atunci, Ziua Eroilor era celebrata la sarbatoarea Inaltarii Domnului, avand deci si un marcat caracter religios.

2. Ziua de 10 Mai lega indisolubil Independenta de regalitate.

Se realiza astfel deturnarea simultana a doua sarbatori care intretineau sentimentul identitatii nationale.

Manevra a avut efecte pana in zilele noastre. Un deputat PSD a inaintat o propunere de sarbatorire a zilei de 9 mai ca zi a independentei, bazandu-si expunerea de motive pe cea folosita de comunisti in 1948 si sustinand, asemenea lor, ca 10 mai ar fi « un fals ».

Cum s-au petrecut lucrurile?

Pe 9 mai 1877 (spre seara), deputatul Fleva face o interpelare in Adunarea Deputatilor, solicitand Guvernului sa-si precizeze pozitia fata de actiunile ostile ale armatei turce la Dunare. Ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu, ii raspunde, formuland in final celebrele cuvinte: « Suntem o natiune independenta ». Adunarea adopta, in unanimitate, o rezolutie care confirma ruperea legaturilor cu Imperiul Otoman.

A doua zi, 10 Mai, Senatul adopta o hotarare similara, iar Domnitorul Carol proclama solemn independenta Romaniei. Procesul constitutional al proclamarii independentei a fost deci complet pe 10 Mai.

9 mai e o diversiune comunista. Mihail Kogalniceanu insusi nu a pretins vreo onoare speciala pentru ziua de 9 mai. Dar una dintre  specialitatile propagandei comuniste a fost rescrierea istoriei pentru stergerea memoriei.