Étiquette : monarhie

Cel mai nou sistem politic: monarhia constitutionala

· 26 commentaires ·

Cateva idei primite de-a gata:

1. Monarhia e un sistem politic vetust, depasit.

Se face o confuzie (adesea voita) intre monarhia absoluta si monarhia constitutionala. Monarhia constitutionala, in forma sa tipica, apare in secolul al XIX-lea, fiind cea mai recenta « inventie » in materie de guvernare democratica. Si « inventia » a functionat bine in Danemarca, Suedia, Norvegia, Belgia, si, cu voia dumneavoastra, in Romania.

2. Nu e democratic ca o persoana sa aiba prin nastere dreptul de a conduce.

Regele constitutional domneste, nu guverneaza. El reprezinta simbolic poporul suveran. Daca guvernul va pune in practica programul majoritatii, Regele e deasupra factiunilor si partidelor si garanteaza respectarea drepturilor tuturor cetatenilor.

3. Prin alegeri putem gasi cel mai bun conducator.

Fals. Alegerile reprezinta o competitie, in principiu pasnica, dar care va fi castigata de un bun luptator, nu neaparat de un unificator si mediator. In plus, conducerea unei tari necesita o pregatire indelungata, un anumit tip de educatie. Regele e educat pentru a domni si isi exerseaza meseria vreme indelungata.

Despre republici si monarhii am mai scris si in O duzina de republici.

Mai puteti citi aici o excelenta comparatie intre principalele republici democratice (SUA, Germania, Franta, Italia) si monarhiile constitutionale europene.

(Concluziile suna cam asa: in monarhiile constitutionale exista mai multa libertate economica, proprietatea este mai bine protejata, coruptia este mai mica, presa e mai libera, indicele de democratie este mai mare; republicile cele mai democratice obtin meci egal cu monarhiile constitutionale doar la indexul dezvoltarii umane)

Căderea Bastiliei e un mit

· 2 commentaires ·

1. La Bastilia nu era inchis niciun detinut politic in iulie 1789.

2. In 14 iulie erau 7 detinuti: 4 falsificatori, un nobil condamnat pentru crima si 2 « nebuni ».

3. Atacatorii au venit in principal pentru a obtine praf de pusca si gloante, Bastilia fiind si depozit de munitii.

4. Erau cateva mii de atacatori, fortareata fiind aparata de 32 de soldati elvetieni si 83 de veterani invalizi.

5. A fost celebrata pentru prima oara ca zi nationala a Republicii Franceze (a treia!) in 1880; de atunci si pana de curand evenimentul a fost acoperit de straturi groase de legenda.

Prima si singura sarbatorire inainte de 1880 a avut loc pe 14 iulie 1790, in prezenta regelui Ludovic al XVI-lea, care depune juramantul fata de Lege si Natiune. Generalul La Fayette, erou al Revolutiei Americane vine in mare tinuta, calare pe un cal alb. 100 000 de membri ai Garzilor Nationale (militii teritoriale revolutionare) il aclama pe Rege. Se celebreaza o mesa si un Te Deum. Tricolorul este acceptat si de monarhisti ca simbol national. Mirabeau gaseste chiar o simbolistica potrivita cu o monarhie constitutionala si cu juramantul pe care Louis, Regele Francezilor de acum inainte,  tocmai l-a depus; rosul simbolizeaza natiunea, albul legea, iar albastrul regalitatea (flamura regala cu flori de crin era albastra; steagul actual al provinciei canadiene francofone, Quebec, il reproduce). 14 iulie a fost declarata zi a reconcilierii nationale. Cei prezenti, inclusiv ambasadorul englez, chiar credeau ca Revolutia se incheiase « cu un numar foarte mic de victime si cu rezultate remarcabile ». 

Nu a fost insa sa fie o « revolutie glorioasa » a l’anglaise. Vor urma executia familiei regale, 2 ani de Teroare de stat si 20 de ani de razboi european.