Un film de Marilena Rotaru. In reluare, sâmbata 21 iulie, ora 16.45, pe TVR Cultural. Merita vazut si revazut. Pâna intelegem. http://www.tvr.ro/eveniment-joi-la-tvr-1-premiera-filmului-documentar-mihai-i-regele-romanilor_2434.html#view
Étiquette : Regele Ferdinand
Întâlnirea cu Adevărul
« Şi iată că Domnul a trecut pe lângă peşteră. Şi înaintea Domnului a trecut un vânt tare şi puternic, care despica munţii şi sfărâma stâncile. Domnul nu era în vântul acela. Şi după vânt, a venit un cutremur de pământ. Domnul nu era în cutremurul de pământ. Şi după cutremurul de pământ, a venit un foc: Domnul nu era în focul acela. Şi după foc, a venit un susur blând şi subţire. »
Asa l-a aflat pe Dumnezeu proorocul Ilie, praznuit pe 20 iulie in biserica ortodoxa. Asa l-a aflat probabil si Ferdinand I cel Loial: ca un susur blând şi subţire. Un martor ocular al ultimelor zile din viata pamanteasca a primului Rege al României Mari a vazut pe fata suveranului lumina bunatatii si a impacarii.
Ferdinand Întregitorul a lasat ca urmas un copil de 5 ani, care se va dovedi insa un rege brav, stand drept si in vantul tare si puternic si in cutremur si in focul unde nu era Dumnezeu. Din 20 iulie 1927 si pana in ziua de azi. De 85 de ani. Putem citi inca pe chipul acestui rege bunatatea, credinta si dreptatea. Si am putea sa punem la loc pe stema si in inimi Coroana si deviza: Nimic fara Dumnezeu!
Jubileul de Diamant
Inainte de a viziona parada ambarcațiunilor pe Tamisa, Principesa Moștenitoare și Principele Radu au luat parte la un prânz în onoarea Jubileului, găzduit de comunitatea locală din Dorset.
Mi-a placut poza pe un câmp de margarete.
Si m-am gandit: cum s-ar putea numi aniversarea a 85 de ani de domnie? Atat ar putea aniversa Regele Mihai pe 20 iulie anul acesta. Daca noi am tine la onoare, adevar si traditie. Daca nu, se mai gasesc ceva mici pentru niste traditii republicane de inventie recenta.
Jos pălăria!
Pe 27 martie / 9 aprilie 1918. Basarabia s-a unit cu România.
Cu o Românie care tocmai semnase Pacea de la Bucuresti, prin care isi recunostea infrangerea militara in fata Puterilor Centrale. Bucurestii, capitala teoretica a tarii erau inca sub ocupatie; ofiterii bulgari isi luau cafeaua la Capsa.
Cu o Românie săracă, bolnavă de tifos si invinsă s-a unit Basarabia; nu la bine si-a reafirmat românitatea, ci la greu. Jos pălăria!
Si daca mai exista un loc in secolul XXI unde respectul adevarat fata de culorile nationale se manifesta fara rezerva, acel loc, iata, e tot Basarabia. Prima care s-a unit si ultima care se va despărti de România.
Oameni care au făcut România
« Vouă fiilor de ţărani care aţi apărat cu braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun Eu, Regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbândei care vă asigură fiecăruia recunoştinţa neamului nostru întreg, aţi câştigat totodată dreptul a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat. Eu, Regele vostru, voi fi întâiul a da pildă. »
(din Proclamatia Regelui Ferdinand către ostaşii Armatei a II-a, 22 martie 1917; textul integral il gasiti pe un foarte interesant blog: Istorii regasite)
Celălalt 1 Decembrie
Pe 1/14 decembrie 1918 Regele Ferdinand primea la Bucuresti delegatia transilvăneană care i-a înmânat Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918. Tot pe 18 Noiembrie/1 Decembrie intraseră triumfal în Bucuresti Suveranii Romaniei
O prezentare clară a cronologiei si o istorie bine povestită găsiti in POVESTEA DINASTIEI, pe blogul domnului Stelian Tănase.
“Ne-am întors. Cu adevărat ne-am întors acasă după un surghiun de doi ani.…Ne-am întors triumfători. Nu spun aceasta cu vreun gînd de trufie ci cu smerenie, ca una ce-ar vrea să cadă în genunchi şi să aducă prinos de mulţumiri. Cum să încerc măcar să descriu ziua de sguduire sufletească ce-am petrecut… A fost o zi de entuziasm de delir…. » (Maria, Regina României, Regina Inimilor)
O data importanta
F E R D I N A N D 
I
PRIN GRAŢIA LUI DUMNEZEU ŞI VOINŢA NAŢIONALĂ
REGE AL ROMÂNIEI
LA TOŢI DE FAŢĂ ŞI VIITORI SĂNĂTATE.
Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri sub No. 2171 din 1918, – Luând act de hotărârea unanimă a Adunarei Naţionale din Alba-Iulia,
AM DECRETAT ŞI DECRETĂM:
ART.I) Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunarei Naţionale din Alba-Iulia Dela 18 Noiembrie 1918, sunt şi rămân de-a pururea unite cu Regatul României.
ART.II) Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a Decretului-Lege de faţă.
Dat în Bucureşti la 11 Decembrie 1918.
F E R D I N A N D I
PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI ŞI MINISTRU DE EXTERNE,
Ion I.C. Brătianu
Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate prin aclamaţiuni.
Această lege s-a votat de Senat în şedinta dela 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate prin aclamaţiuni.
In Regatul României era 18 noiembrie cand reprezentantii natiunii române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească au adoptat Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia. Era 1 decembrie pe stil nou. E o data importanta simbolic pentru a arata dorinta de unire a românilor transilvaneni.
Nu a schimbat cursul istoriei. Deja armata româna ocupase un sfert din teritoriul Ardealului in conformitate cu conditiile de armistitiu pe frontul de est. La Budapesta guvernul contelui Mihaly pierdea controlul in fata revolutiei comuniste; armata româna a fost mandatata de Antanta sa restabileasca ordinea in 1919, ajungand in capitala ungara in august 1919 si ramanand in Ungaria pana in martie 1920. Regatul României a primit, la incheierea pacii, in linii mari, ceea ce era stipulat in tratatul cu Antanta din 1916.
Adunarea Nationala de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918 a demonstrat ca Unirea era un act plebiscitat de natiunea româna din Transilvania in virtutea dreptului ei la autodeterminare. Acest lucru a contat, mai ales avand in vedere cele 14 puncte enuntate de presedintele american Wilson (printre acestea se afla si dreptul la autodeterminare).
Au mai contat, insa, si ocuparea efectiva a teritoriului si eforturile diplomatice. Cazul Banatului este edificator. In chiar punctul I al Rezolutiei de la Alba-Iulia se proclama « dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre ». Dar, in acel moment, Banatul fusese deja ocupat de trupele Serbiei, conform prevederilor armistitiului din 13 noiembrie. La Conferinta de Pace, s-a propus initial impartirea 50-50 intre Romania si Serbia. Pana la urma, gratie actiunii diplomatice a Reginei Maria, 2/3 din teritoriul cuprins intre Mures, Tisa si Dunare a revenit Regatului României.
1 decembrie 1918 e o data importanta. La fel de importanta ca 27 martie 1918 (Unirea Republicii Democratice Moldovenesti cu Regatul României) sau 28 noiembrie 1918 (Unirea neconditionata a Bucovinei cu România).
Mihai I cel Loial
Stiu ca supranumele « cel Loial » i-a fost deja dat si bunicului sau, Ferdinand I, intr-un moment in care acesta a fost silit sa aleaga intre familia sa (Casa Imperiala si Regala de Hohenzollern) si tara careia ii jurase credinta ca rege constitutional. Numele i-a fost sters din cartea Casei de Hohenzollern pentru a intra in cartea de istorie a Romaniei ca Ferdinand Întregitorul. Dar asta s-a intamplat dupa ce a stat alaturi de poporul sau cand izbanda era doar o speranta impotriva unor sorti potrivnici.
Pentru cei trei ani de incercari, in care a stat neclintit alaturi de poporul sau, Ferdinand I a binemeritat calificativul de Loial. Dar cred ca nu s-ar supara daca i-am acorda acelasi titlu si nepotului sau pentru cei peste 70 de ani de traversare a desertului, cu credinta neabatuta in datoria sa de Rege al României.
Si ce ar fi daca, asemenea bunicului sau, ar putea primi si un al doilea supranume – Mihai I Reîntemeietorul ?
DAN GHENEA 