« Aceasta este povestea unui om pe nume Harold Crick. Si a ceasului sau de mâna. Harold Crick era un om al numerelor fara sfârsit … calcule fara sfârsit si foarte putine cuvinte. Iar ceasul sau de mâna spunea chiar mai putin. În fiecare zi a saptamânii,timp de 12 ani … Harold îsi spala fiecare din cei 32 de dinti de 76 de ori. De 38 de ori înainte si înapoi. De 38 de ori în sus si în jos. În fiecare zi a saptamânii, timp de 12 ani, Harold îsi lega cravata cu nod Windsor simplu în locul unui nod dublu … astfel economisind 43 de secunde. […]
Si în fiecare zi a saptamânii, timp de 12 ani … Harold revizuia 7.134 fisiere de impozit … ca inspector superior la Fisc. […]
Întotdeauna lua o pauza de masa de 45.7 minute … si o pauza de cafea de 4,3 minute … cronometrate cu precizie de ceasul sau de mâna. Minunat. […]
Înainte de asta, Harold traia o viata singuratica. Ar fi mers acasa singur. Si exact la 23:13 în fiecare seara … Harold s-ar fi culcat singur … punându-si ceasul sa se odihneasca pe noptiera de lânga pat. Toate acestea au fost, desigur, înainte de miercuri. Miercuri, ceasul lui Harold a schimbat totul. »
Daca sunteti curiosi si vreti sa comentam dupa, nu va spun mai mult.
DAN GHENEA 
Sa fie !
Ok. Sa incepem. Aluziile din film sunt foarte multe.
In secunda 37 vedem stele cazand. In secunda 41 apare sfera terestra. Metafora « praf de stele » a fost folosita de Jaques Monod pentru a descrie omul in Le Hasard et la Nécessité. Monod a primit premiul Nobel pentru lucrarile in domeniul geneticii.
Ce legatura are asta cu Harold Crick? Are. O sa vedeti ca nici unul dintre numele din film nu este ales intamplator. Crick este si numele unuia dintre descoperitorii ADN-ului: Francis Crick. Nici prenumele Harold nu este intamplator: Harold Bloom este autorul Canonului Occidental (The Western Canon: The Books and School of the Ages).
Tocmai am terminat de vazut filmul (la recomandarea ta). Super tare! Multumesc.
Ziua de azi am dedicat-o revederii acestui film (pe very very slow motion si repeat). Sunteti bineveniti sa discutam la un piscot si un ceai.
Imi pare bine ca ti-a placut.
(vocea autoarei) Aceasta este povestea unui om.
Poveste = Harold (personaj)
Om = materie (praf de stele) + informatie (ADN). Legatura genetica e ADN – ul descoperit de Crick.
Nume = Harold Crick.
Si am ajunsa la secunda 57 a filmului.
Stiti cati ani are Harold Crick?
Tocmai am aflat urmarind insiruirea de numere din primele 2 minute ale filmului.
Si varsta lui Harold este…
… 41 de ani. Sunt doua feluri de a afla:
1) « Si în fiecare zi a saptamânii, timp de 12 ani … Harold revizuia 7.134 fisiere de impozit … ca inspector superior la Fisc. »
7134 = 2x3x29x41. Harold Crick a lucrat de la 29 la 41 de ani (41-29=12)
2) « Harold îsi lega cravata cu nod Windsor simplu în locul unui nod dublu … astfel economisind
43 de secunde … Ceasul sau de mâna însa, considera ca nodul Windsor simplu facea ca gâtul sau sa arate gras… »
Ceasul arata ca ar trebui sa scadem din 43 un nod dublu (43-2=41), altminteri gatul va arata mai gras (43-1 aarata o varsta mai mare)
Si eu am vazut filmul si mi-a placut mult de tot. Iar finalul mi s-a parut exceptional:
« In timp ce Harold lua o muscatura dintr-un fursec bavarian cu zahar, a simtit in sfarsit ca totul va fi in regula. Uneori, cand ne lasam prada fricii si disperarii, rutinei si statorniciei, deznadejdii si tragediei ii putem multumi lui Dumnezeu pentru fursecurile bavariene cu zahar. Si din fericire, cand nu sunt fursecuri, inca mai putem gasi alinare intr-o mana familiara pe piele sau intr-un gest de afectiune, sau intr-o incurajare subtila, sau intr-o imbratisare cu afectiune, sau intr-o incercare de consolare. [,,,] Si nu trebuie sa uitam ca toate lucrurile acestea, nuantele, anomaliile, subtilitatile, care credem ca doar ne accesorizeaza zilele, sunt de fapt aici pentru o cauza mult mai importanta si mai nobila: sunt aici pentru a ne salva vietile. »
Acum urmeaza sa citesc Harold Bloom. Si apoi Jaques Monod. Am de recuperat mult.
Da, si mie imi place finalul, cu toate ca unii il considera prea « dulce ». Mai ales daca includem in acest final si migdala amara de dinainte de fursecurile bavareze:
« Dar daca el stie deja ca va muri si totusi moare … moare cu accept, stiind ca nu poate opri asta, atunci … Nu este acesta genul de om care ai vrea sa-l pastrezi în viata? »
Tehnologia : binecuvantare sau blestem .
Inconjurata de specialisti , experti si profesionisti , risc sa nu vad filmul nici azi .
Pe curand .
.
L-am vazut , in sfarsit .Pe final cred ca zambeam .
Unele din comentariile anterioare sunt prea sofisticate pentru mine .Ma retrag . Dar asta nu inseamna ca nu-mi place sa urmaresc ce se intampla .
Afara ninge si eu sunt bucuroasa . Cineva m-a ajutat .
Ma bucur pentru zambet.
Un film frumos. Evident ca m-ati ajutat sa-l inteleg cat mai bine, altfel as fi ramas doar cu emotiile:)
Va multumesc.
P.s. nu vroiam sa vb cu prietenul meu, dar pt ca nu stiam despre problemele lui Hilbert, l-am sunat…tot eu. Nu stie:)
Nu vreti sa comentam si In deriva cateva episoade?
Ce ati dori sa comentam la In deriva?
Nu stiu exact. Despre nelinistile unuia din personaje si alegerile lui in functie de ajutorul primit.
In fine, sunt foarte preocupata de ceea ce presupune si ce nu presupune o relatie terapeutica. Ok, relatie buna, tranfer, contratranfer…si atat?de ce terapeut si nu duhovnic?
Psihoterapia e in unele cazuri o functie pe care a abandonat-o biserica, in alte cazuri se adreseaza nevoilor celor care au abandonat biserica.
Am observat ca sunt foarte multe elemente din analiza tranzactionala in film.
Cred ca povestea lui Harold e pana la urma povestea autoarei (stand langa pod, in ploaie Karen isi imagineaza ca are un accident de masina incercand sa ocoleasca un baiat pe bicicleta, iar Harold moare in acelasi fel, salvandu-l pe baiat in statia de autobuz). Cumva m-am gandit la mitul androginului. 🙂
Care ar fi, mai specific, elementele de analiza tranzactionala?
– faptul ca totul decurge ca o poveste
– chestionarul intocmit de profesorul Hilbert la care Harold Crick a trebuit sa raspunda pentru a evidentia daca se identifica cu vreun personaj literar, mitologic etc.
– faptul ca Harold si-a putut schimba propria poveste devenind constient de ea; am observat ca a putut face asta numai cand si-a privit cu seninatate moartea (e vreo referire aici la Irvin Yalom – « Privind soarele in Fata »?)
Cred ca filmul poate fi inteles (si) daca in prealabil sunt citite toate cartile autorilor ale caror nume le poarta personajele din film. Altfel sunt intelese jocul si destinul fiecaruia.
Da, aveti dreptate in legatura cu elementele de AT