Este ultima dintre cele 6 grupe ale Turneului Final al Campionatului Poetilor. Daca doriti sa vedeti si versurile din grupele I, II, III, IV, V, apasati aici, aici, aici, aici si aici
Vă doresc tuturor sincronizare interioară cu tot potopul de culoare şi lumină ce va să vie! 🙂 Am un marţişor muzical, o excelentă îmbinare de clasic şi modern:
şi o poezie de-a mea pe care i-o ofer în special lui Petru. Poate îl va ajuta să zâmbească un pic. 🙂
A luat foc Grădina Icoanei! a anunţat
într-o vară
prima pagină a ziarului de dimineaţă.
Anchetele s-au pornit ample şi grave,
parcul a fost înconjurat cu cordoane galbene
şi fiecare copac a dat mărturie
jurând cu crengile lipite de ceruri
sub privirile reci ale anchetatorilor.
O ţigară neglijentă, prima ipoteză plimbată politicos
de la un gură-cască la altul.
Pesemne, cineva a rătăcit-o fară să vrea
şi o mai caută şi acum
cu disperare
în colţul stâng al gurii.
Şi păsările au fost privite suspect
de vreme ce, nu de puţine ori,
au fost văzute
învârtindu-se deasupra aleilor,
ducând sub aripi
bulgări de soare.
O nouă echipă de anchetatori
a fost trimisă grabit spre parc.
Prima devenise subit melancolică
şi picotea, toropită,
sub umbra castanilor bătrâni.
Lumea a vorbit o vreme despre asta
apoi a uitat
aşa cum se întamplă de obicei cu ştirile de pe prima pagină a ziarelor.
Mai apoi, înspre iarnă,
vântul a ridicat rezultatul anchetei
şi l-a purtat solemn şi rece
prin toate cotloanele oraşului:
cel mai probabil,
pe baza marturiei solide a unei bănci vechi
un tânăr cu camaşă albastră
luase subit foc
sub buzunarul de la piept
în timp ce privea
o fată râzând.
DAN GHENEA 
Vă doresc tuturor sincronizare interioară cu tot potopul de culoare şi lumină ce va să vie! 🙂 Am un marţişor muzical, o excelentă îmbinare de clasic şi modern:
şi o poezie de-a mea pe care i-o ofer în special lui Petru. Poate îl va ajuta să zâmbească un pic. 🙂
A luat foc Grădina Icoanei! a anunţat
într-o vară
prima pagină a ziarului de dimineaţă.
Anchetele s-au pornit ample şi grave,
parcul a fost înconjurat cu cordoane galbene
şi fiecare copac a dat mărturie
jurând cu crengile lipite de ceruri
sub privirile reci ale anchetatorilor.
O ţigară neglijentă, prima ipoteză plimbată politicos
de la un gură-cască la altul.
Pesemne, cineva a rătăcit-o fară să vrea
şi o mai caută şi acum
cu disperare
în colţul stâng al gurii.
Şi păsările au fost privite suspect
de vreme ce, nu de puţine ori,
au fost văzute
învârtindu-se deasupra aleilor,
ducând sub aripi
bulgări de soare.
O nouă echipă de anchetatori
a fost trimisă grabit spre parc.
Prima devenise subit melancolică
şi picotea, toropită,
sub umbra castanilor bătrâni.
Lumea a vorbit o vreme despre asta
apoi a uitat
aşa cum se întamplă de obicei cu ştirile de pe prima pagină a ziarelor.
Mai apoi, înspre iarnă,
vântul a ridicat rezultatul anchetei
şi l-a purtat solemn şi rece
prin toate cotloanele oraşului:
cel mai probabil,
pe baza marturiei solide a unei bănci vechi
un tânăr cu camaşă albastră
luase subit foc
sub buzunarul de la piept
în timp ce privea
o fată râzând.