Terapie noematică (1.1.1.1): Greseli fertile si greseli sterile


1.1.1.1. Errare humanum est, perseverare diabolicum.Errare humanum est A gresi e omeneste, a persevera [în eroare] este diabolic. Atrag atentia asupra sensului etimologic al cuvantului « diabolic » : « care separă ». In cazul nostru, o greseala care mă separă de experientă: neg greseala initiala, nu invat nimic din ea si, de fapt, aleg sa repet eroarea. «Humanum fuit errare, diabolicum est per animositatem in errore manere», zice Fericitul Augustin (A fost omenesc sa gresesti, e diabolic sa te mentii in eroare din orgoliu).

1.1.1.1. a) Omul este om prin invatarile sale. Iar invatarea se produce prin incercare si eroare; o greseala e, asadar, fertila atunci cand e parte a unei experiente asumate constient.

1.1.1.1. b) E o eroare sterila sa ramai consecvent atunci cand experienta contrazice flagrant asteptarile tale. Si asta se intampla si din orgoliu (asa cum spune mai sus Augustin din Hippona), dar, poate si mai des, din frica. Frica de greseala ca semn al esecului. Aceasta frica ma face sa neg si sa uit greseala si sa o repet.

25 réflexions sur “Terapie noematică (1.1.1.1): Greseli fertile si greseli sterile

  1. Frica este o emotie sau este raspunsul nostru cand ne confruntam cu o energie negativa? Exista tehnici/metode sa ne vindecam de frica?

    1. Frica este o emotie si un raspuns la situatii care sunt percepute ca noi, neobisnuite, periculoase. Nu este rezultatul direct al unei energii externe, ci rezultatul compararii situatiei cu experienta anterioara. Vindecarea de frica se produce prin expunerea la situatiile care imi provoaca frica.

  2. Deci, nu exista energii negative, ci doar perceptii negative asupra evenimentelor? Expunerea inseamna confruntarea cu situatia in sine intr-un mod « asertiv » sa zicem? Dar prin nepasare, pot stapani frica?

    1. « Nepasarea » nu ti-o poti impune, pentru ca frica se produce pe un circuit care scapa controlului voluntar. Expunerea inseamna trecerea printr-o situatie de atatea ori cat este nevoie pentru a fi reclasificata de la neobisnuite, periculoase la obisnuite, cunoscute, nepericuloase.

      1. Inteleg ca exista frica de necunoscut, involuntara, dar ce facem cu frica atunci cand suntem expusi unei situatii repetitive, care practic este o frica « constienta »? Multumesc!

      2. Incerc sa fac distinctia intre lucrurile pe care le pot controla si cele pe care nu le pot controla si imi canalizez energia catre primele.

  3. Multumesc mult pentru raspunsuri! M-au ajutat sa inteleg cum sa infrunt frica .Este suficient sau este nevoie si de curaj? Toate terapiile se fac pentru a infrunta fricile noastre, anxietatile! Sunt curios daca si curajul se poate invata sau este doar o virtute! M-ar ajuta sa inteleg…

  4. Teoretic totul este minunat! Testarea in practica necesita ajutor! Care este tehnica cea mai simpla, rapida si eficace in lupta cu frica? Exista? Sau doar rabdarea si comunicarea le rezolva pe toate!

      1. Daca este simpla, atunci poate fi spusa? Inteleg ca partea cea grea este implementarea!
        Si totusi uneori este nevoie si de tehnici foarte rapide…
        Multumesc!

  5. Cred m-am hazardat cu ultimul comentariu! Mea culpa! Incercam sa inteleg ce este mai important: « sa nu-mi fie frica » sau « sa am curaj ». Reprezinta acelasi lucru? Ceea ce am inteles este ca totul se rezolva in timp si cu foarte multa rabdare si intelepciune si nu cu « tehnici foarte rapide »! Va multumesc pentru rabdare si intelepciune!

    1. De exemplu, am un atac de panică, dureaza cateva minute, mi se pare groaznic si ma gandesc cu frica la urmatorul atac. Care poate sa vina sau sa nu vina, dar eu stau in fiecare zi cu frica in san.

  6. In majoritatea cazurilor, cand incercam sa controlam cat mai mult o situatie, se intampla contrariul ! Nu mai vorbesc de autocontrol, care scapa de sub control cel mai usor….
    Daca nu ne putem controla pe noi insine, atunci cum putem controla situatiile conjuncturale?

    1. Răspuns scurt: nu putem. Răspuns mai lung: o conjunctură este, prin definitie, o conjuncţie de factori externi, aflati in mare masura in afara controlului unui singur individ; asadar, scopul mintii nu poate fi să controleze intamplarile, ci sa faca distinctia intre cunoscut, învăţat, obişnuit, pe de o parte, şi nou, necunoscut, neobisnuit, pe de alta parte.

Votre commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s