Libertatea constiintei este absoluta (Constitutia României, 1866)
Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc. (Constitutia României, 2003)
Care dintre cele doua formulari vi se pare ca respecta cetateanul?
E acceptabil sa-mi spuna Constitutia cum trebuie sa gandesc? In acelasi articol in care imi spune ca libertatea constiintei e garantata? Ce fel de libertate e aceea care trebuie sa … ?
Azi se implinesc 147 de ani de la promulgarea Constitutiei de la 1866. Ar avea nevoie de mai putin de 20 de amendamente pentru a fi valabila si azi. Oricum, e si astazi mult mai liberala in spirit si litera decat actuala constitutie.
Am scris cateva postari despre Constitutia de la 1866 si pe blogul Regatul României ( aici, aici, si aici)
Acel ‘trebuie’ nu este unul absolut. Nu ne spune si nu vrea sa spuna ce ‘trebuie’ gandesc eu sau dumneavoastra. Acel ‘trebuie’ nu poate fi scos din contextul care se refera la « spiritul de toleranta si de respect reciproc’. Asadar, liberatea constiintei ‘trebuie sa se manifeste in spiritul tolerantei si respectului reciproc’. Liberatea de constiinta inseamna libertatea gândirii şi a opiniilor, a credinţelor religioase si, spune constitutia, nu poate fi îngrădita sub nicio formă. « Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale’. De acord, dar trebuie sa avem in vedere ca omenirea a cunoscut un Holocaust sau un apartheid, de exemplu, si ca Romania nu a fost/nu este nici ea ferita de pacate rasiste. De aceea este important sa admitem ca propria libertate de constiinta nu poate fi ‘absoluta’, ea nu poate merge pana acolo incat sa afecteze liberatea si drepturile altora. De unde, alineatul 2 din articolul 29 al Constitutiei Romaniei.
Libertatea de constiinta este absoluta. Statul poate sa-mi limiteze comportamentele care dauneaza libertatii altora, nu imi poate limita gandurile si convingerile. In plus, toleranta se refera tot la comportamente, nu la ganduri. Includerea acestei propozitii e doar un reflex totalitar (pornit din ideea ca statul are dreptul sa impuna convingeri, sa creeze « omul nou »)
Multumesc mult pentru comentariu. Respect dreptul dumneavoastra de a avea o opinie diferita.
V-am inteles. Eu voiam doar sa explic citatul pe care l-ati dat. Dumneavoastra sunteti de parere ca liberetatea constiintei aste absoluta. Legiuitorul spune ca nu este, ca aceasta liberate are anumite limite (eu sunt de acord cu aceasta a doua pozitie din motivele invocate). Exista Legea nr 107/2006 care interzice expunerea simbolurilor naziste, rasiste, xenofobe. Aceasta lege incalca in opinia dumneavoastra dreptul nostru absolut de a avea libertate de constiinta (daca v-am inteles corect). Eu cred ca este bine ca legea respectiva exista. Suntem asadar de acord ca nu putem fi pe acest subiect de acord. 🙂
Nu, nu consider ca legea despre care vorbiti incalca libertatea de constiinta. Expunerea unor simboluri in public este un comportament, care poate fi limitat prin lege. Libertatea mea de a canta Lili Marlene doar pentru mine nu poate fi ingradita.
Consider deci ca, in cel mai bun caz, autorii constitutiei au facut confuzie intre libertatea de constiinta si libertatea de exprimare (confuzie cu consecinte practice serioase, de altfel). In cel mai rau caz, dintr-un reflex totalitar, au pus aceasta fantasma de control a constiintelor intr-un articol de constitutie.
http://www.dcnews.ro/2013/07/imagini-in-premiera-cu-ms-regele-mihai-la-a-doua-incercare-de-revenire-in-romania-din-1994-difuzate-de-tvr-video/
Da, am vazut. Era ticalosilor la putere. Iar noi suntem complicii.
In fond, era logic sa sustina ca regele nu e roman. Nu era ca ei. Si, din pacate, nici noi nu eram ca el.
Vi-am gasit un colaborator de nadejde la noi in oras , vizavi de monarhie . Pot sa va trimit adresa lui de mail ?
Sigur. Dumnevoastra nu sunteti de nadejde?
Nu , precum bine ati observat de 10 Mai …
N-am bagat de seama.
Asa-i in lumea virtuala .
Consider ca e oarecum paradoxal ca sustineti ideea unei constitutii liberale si in acelasi timp monarhia constitutionala.
Pentru mine monarhie constitutionala inseamna o institutie simbol, oarecum arhaica: o familie regala izolata de oamenii de rand si de problemele lor, o traditie (continuarea unei lungi dinastii ancorate in istoria tarii – lucru care la noi nu ar fi valabil) si nu in ultimul rand stranse legaturi cu o religie oficiala ( « Nihil sine deo »).
Toate astea contrasteaza destul de mult cu ideea de societate moderna, deschisa si democratica.
Strict legat de formularile legate de constiinta: din cate stiu uniunea europeana a interzis recent cuvantul « tigan » pentru vorbitorii de limba romana.
Constiinta mea imi spune ca e o tampenie; am cativa prieteni din copilarie de etnie roma, ei isi spun intre ei tigani, eu le spun tigani, cuvantul asta are conotatii rasiste poate pentru niste vest-europeni care nu cunosc prea bine tara asta.
In acest caz concret poate ca a doua formulare a libertatii de constiinta poate ca este mai adaptata secolului si comunitatii internationale in care traim?
Nu poti interzice ganduri. Sau, daca o facem, vom ajunge sa facem rechizitorii ca in anii 50, bazate pe ceea ce presupun anchetatorii ca ar putea gandi acuzatul. A spune un cuvant cuiva este un comportament. Comportamentul respectiv poate fi amenintator, defaimator, discriminator si poate fi pedepsit ca atare.
Gandurile sunt libere.
Libertatea de constiinta este absoluta. Libertatea de exprimare poate fi limitata, insa doar dupa o matura chibzuinta asupra echilibrului dintre libertatea mea si libertatea celuilalt.
Nu am ce face, trebuie sa constat ca si in ziua de astazi monarhiile europene au constitutii mai liberale decat republicile.
Iar monarhia constitutionala nu e o relicva a trecutului, ci cea mai moderna forma de organizare a statelor democratice europene. Va invit si pe celalalt blog al meu (Regatul Romaniei) – unde scriu in mod special pe acest subiect.