- Am deschis ochii/ Şi mi-am ridicat privirea spre ploaie/ Şi ploaia mi-a picurat în cap/ Şi a curs în creierul meu/ Şi tot ce mai aud în timp ce stau întins în pat/ E clipocitul ploii în capul meu.// Mă mişc foarte lin, umblu foarte încet,/ Nu pot sta în mâini – s-ar putea să mă vărs,/ Iertaţi-mi, vă rog, tâmpenia pe care tocmai am spus-o -/ Nu mai sunt acelaşi de când în capul meu e ploaie. (Shel Silverstein, poet american, 1932 – 10 mai 1999)
- El stă ca o stâncă și vede doar munţii,/ Dealurile, gradinile, orașul fără credinţă (Stephan Ludwig Roth, poet german din Transilvania, 1796 – 11 mai 1849, din poezia-testament pe care a scris-o în timp ce îşi lua ultima masă înaintea execuţiei)
- Era un moş în Moldova odată,/ Care avea o manie ciudată;/ Atât cât putea,/ Pe masă dormea,/ Acel moş haios din Moldova uitată. (Edward Lear, poet britanic, 12 mai 1812 – 1888)
- Să fii puştoaică şi frumoasă, de ce nu ţi-e de-ajuns? (Raimundo Correia, poet brazilian, 13 mai 1859 — 1911)
- Nu va trece noaptea taina ei./ Oare iubitul ei ce va spune/ Când, ţâşnind pe un cal de lumină,/ Ea se va duce departe? (Stanley Kunitz, poet american, 1905 – 14 mai 2006)
- Groază ne e doar de tăcere./ Răscumpărare e-ntr-o Voce -/ Dar Tăcerea e chiar Infinitul. (Emily Dickinson, poetă americană, 1830 – 15 mai 1886)
- Ca o pasăre rănită a căzut pe pământ cămaşa mea albă. (Iоrdan Crîşmarov, poet bulgar, 1948 – 16 mai 1986)
Îmi plac 1 și 6 . Și 4.
7 si 2 .