de Savatie Baștovoi
Există lucruri care nu se vor întîmpla niciodată.
Ele adorm în inima ta și par atît de calde…
Obrazul ți-l lipești de frăgezimea gîndurilor
Si adormi cu nădejdea că mîine totul se va sfîrși.
•
Cine a făcut gîndurile și cine a lăsat cuvintele
Să se furișeze în suflet ca o zăpadă la rădăcina copacilor?
Dimineața cînd te vei trezi
Vei fi cu o zi mai departe de dorința ta.
•
Bunul Dumnezeu, Care a făcut cerul și pămîntul,
A lăsat gîndurile omului să umble slobode.
Oamenii le-au umplut cu putere
Si se rănesc unul pe altul în jocurile lor.
•
Într-o zi mă voi goli de orice dorință.
Atunci mă vei vedea la capătul gîndurilor
Privindu-te
Ca și cum nu aș fi plecat niciodată.
Superb !
Da, este foarte frumoasa poezia si foarte trista, pentru anumite momente ale vietii. Eu acum am alta stare. Priviti cerul seara si veti vedea ca pe el nu este numai o stea, sunt mai multe. Priviti Soarele cum rasare in fiecare dimineata, este un miracol. Priviti in jurul dumneavoastra, intotdeauna va fi cineva..