Am inventat un munte de consum superfluu. Trebuie sa continui sa cumperi, sa arunci…
De fapt cheltuim din timpul vietii.
Pentru ca atunci cand eu cumpar ceva, sau tu…nu-l cumperi cu bani.
Il cumperi cu timpul din viata ta de care ai avut nevoie pentru a castiga banii aceia.
Dar cu aceasta diferenta: singurul lucru pe care nu-l poti cumpara este viata. Viata se duce.
Si e teribil sa-ti cheltui/irosesti viata ca sa-ti pierzi libertatea.
sper că tipul nu e un Hagi Tudose.. ne putem ”cheltui” timpul , irosi viața și în alte moduri, de ex.citind excesiv, sau iubind, (pe cine nu trebuie) tot o pierdere a libertății este. Sau putem mânca sau bea compulsiv. Cred că este vorba de moderație și autocontrol în toate, dar cât de moderat poți să fi, unde se termină moderația și când începe excesul , dependența ? limita între ele poate fi neclară, nici nu știi când ai depășit-o,
Mancam ca sa traim nu traim ca sa mancam 🙂