Era un adevarat mentor. Şi unul cu totul deosebit prin aceea că, atunci cand ii solicitai ajutorul, îşi sufleca mânecile şi lucra cot la cot cu tine.
Nu făcea niciodată caz de erudiţia sa (reală, impresionantă!), ci o strecura uneori în discuţie, cu discreţie si cordialitate, astfel încât nu el, ci ideile interlocutorului să fie puse în valoare.
Îmi amintesc, de pildă, modul în care a apreciat primul articol pe care tocmai il publicasem. « Bravo, domnule! Ai cap de cercetător … » (Eram flatat, dar şi stânjenit, gândindu-mă că una dintre speculaţiile interesante din acel articol se baza pe nişte date de psihiatrie biologică – şi era imposibil ca Radu Mihailescu să nu fi ştiut mult mai multe despre subiect -, aşa că mi se părea o încurajare exagerată, de complezenţă, aşa cum mai fac profesorii când vor să fie populari.) « Interesantă legatura cu Peirce … bon, putem discuta mult pe tema asta… Treci pe la mine zilele astea sa-ţi dau să citeşti nişte articole… » Aşadar, sigur că avea multe de spus despre slăbiciunile articolului, dar voia să le discute în lumina punctelor tari pe care le-ar fi putut avea autorul. Întotdeauna se încerca să identifice acel acel punct tare care să constituie baza unei discuţii folositoare ambilor interlocutori. Şi atunci când nu reuşea, începea chiar cu asta: « Nu înţeleg ce ai vrut cu articolul ăsta », mi-a zis, sincer nedumerit, fără niciun aer de superioritate, după ce publicasem un articol care semăna cu o dare de seamă searbădă, făra centru, fără margini şi fără direcţie.
Pe mine, doctorul Radu Mihailescu m-a învăţat cum poţi să ai şi capul limpede şi inima mare.
DAN GHENEA 
am ajuns la spital…sufeream de vreo 45 de zile…parintii mei erau suparati ca doctora nu reusea sa ma ajute,….disperati au ajuns si la dl Mihailescu despre care auzisera ca e un doctor bun…surpriza a fost ca era chiar director medical … au fost intampinati de dl Mihailescu care desi era foarte ocupat vroia sa ajute i-a primit pe parintii mei, i-a ascultat, s-a interesat de situatia mea la seful de sectie,a sunat si medicul in grija caruia eram, a spus ca nu e necesar tranferul si ca totul va fi bine….. pentru mine a fost important si ca nu a vrut sa primeasca nimic de la parintii mei…si chiar in 10 zile eram mai bine….evident m-am interesat de dlui….si era apreciat pentru competenta dar si pentru cultura
tot eu:)
nu am citit nimic scris de Peirce
citind despre el cred ca nici nu as putea citi vreodata
sunt foarte curioasa care a fost primul dv articol si ce legatura ati facut cu Peirce (clar una pragmaticista si nu pragmatica:) ?
nu stiu ce sa inteleg prin ,,doctrina critica a simtului comun » si nici prin ,,credinta prin convingere » ?
deci metoda stiintifica (definita prin abductia ? nici asta nu stiu, inductia, deductia) aplicata in psihiatrie biologica…tareee
multumesc frumos pt spatiu
http://www.e-psihiatrie.ro/articol/bunul-simt-la-personalitatile-patologice-de-tip-schizoid-si-obsesiv-compulsiv
am gasit ceva inspirat din peirce
imi cer mii de scuze daca v-am suparat cu ceva, daca e asa imi spuneti si ma corectez:)
In articolul meu era vorba despre legatura dintre modelele semiotice si modelele biologice in interpretarea halucinatiilor si ideilor delirante -articolul se intitula « Halucinaţiile si delirul – tulburari de procesare a semnelor »
1. Bunul simt ti-a fost pânã acum un sprijin în viatã si în relatiile cu cei din jur?
2. A trebuit sã renunti uneori la bunul simt?
3. Cei din jur au dovedit bun simt în raporturile cu tine?
4. Originea bunului simt se aflã în sufletul sau în mintea omului?
5. Pornind de la premisa cã la baza societãtii stau valorile economice, cele estetice si cele morale, pe care le preferi, si în ce mãsurã ai beneficiat de ele?
6. Pe baza cãrora din urmãtoarele criterii crezi cã esti apreciat de cei din jur:
-dupã felul în care mânuiesti banii,
-dupã felul în care te prezinti în societate,
-dupã cum stii sã faci celorlalti pe plac
7. Crezi cã în situatiile dificile te-ar ajuta mai mult resursele materiale, calitãtile fizice sau recunoasterea atitudinii de sprijin si ajutorare a celorlalti?
8. Consideri cã bunul simt este obligatoriu în relatiile dintre oameni sau e legat de diferite situatii de viatã?
9. Bunul simt traditional va renaste sau va dispãrea cu totul?
10. Bunul simt individual este necesar în zilele noastre sau nu?
1-4, 8-10 Definiti bunul simt
5 Nu inteleg intrebarea
6. nici-nici-nici
7. şi-şi-şi
= ))
ce intrebare este originea bunului simt se afla in sufletul sau in mintea omului?
eu daca as primi asa un chestionar as spune ca eu sunt adepta bunului simt definit in sens kantian, desi stiu ca rousseau mereu reprosa omului kantian ca e o himera ce nu traieste
…in mod clar mai bine nu raspunzi la un astfel de chestionar:)
heei, va multumesc mult pt raspuns, ma ajuta mult
cele 10 intrebari sunt din articolul la care am dat link, acum ca ati raspuns sa si interpretati:) dar nu indepliniti conditia initiala…fff important CONTEXTUL..eu daca as da raspunsurile dv…vai de mine
Contextul e un pic varza. Mai ales ca rezumatul in engleza traduce bunul simt prin common sense, desi textul face n diferentieri intre bs si cs