Catégorie : Calendar

Un profesor vienez si un « doctor de Paris »


Eminescu nu a fost nebun. Eminescu a avut o boala. Care nu era data de sifilis.

Cine zice asta? Profesorul Maximillian Leidersdorf, care l-a consultat pe Eminescu in cursul internarii in clinica Oberdöbling din Viena. De ce ar trebui sa-l credem? Pentru ca Leidersdorf era tocmai unul dintre sustinatorii teoriei ca majoritatea bolilor psihice sunt consecinta unor boli fizice, iar in domeniul patologiei generate de sifilis era o somitate; de altfel, in perioada 1883-1887 l-a avut ca asistent pe tânarul Julius Wagner-Jauregg, cel care a primit, in 1927, Premiul Nobel pentru descoperirea malarioterapiei in paralizia generala progresiva, data de sifilis. Ar fi putut, asadar, Leidersdorf sa treaca pe langa acest diagnostic? Eu cred ca nu.

Ginerele lui Leidersdorf (si proprietarul clinicii), doctorul Heinrich Obersteiner, medicul curant al lui Eminescu pe perioada internarii, merge insa dincolo de simpla negare a sifilisului si pune, se pare, si un diagnostic pozitiv al episodului de boala: manie acuta de cauza functionala. Termenul de psihoza functionala fusese pus in circulatie recent (1881) de profesorul Fuerstner, de la Heidelberg, pentru a desemna boli psihice fara cauza organica. Daca documentele clinicii nu ar fi fost distruse in timpul Primului Razboi Mondial, am sti din sursa directa daca Eminescu a fost unul dintre primii « beneficiari » ai diagnosticului de psihoza functionala.

Daca un trio de medici ieseni (dintre care unul a tinut sa adauge dupa semnatura « doctor de Paris ») nu ar fi ignorat acest diagnostic, probabil ca poetul nu ar fi fost supus tratamentelor cu mercur care i-au facut, probabil, mult rau si, foarte sigur, nici un bine. Ignoranta « de Paris » poate fi, cred eu, una dintre cauzele mortii premature a poetului.

Vreau sa precizez ca nu cred deloc in teoria conspirationista a « uciderii » lui Eminescu. Maiorescu si Junimea au strans bani si l-au trimis la cea mai buna clinica a vremii (Leidersdorf a fost chemat si de sultanul otoman Murad al V-lea, consultatie pe care insusi Eminescu o semnaleaza in « Timpul », in august 1876). A fost corect diagnosticat (iar diagnosticianul era chiar cel care infiintase, in 1882, Institutul Clinic de Neurologie din Viena, primul de acest fel din lume), iar episodul psihotic s-a remis complet. O fotografie facuta in 1884 arata un om care ar fi putut fi creativ inca multi ani (chiar daca, ar fi mai avut, probabil, periodic, episoade maniacale si depresive), daca in România ar fi dominat mai devreme ideile psihiatrice germane si nu alienismul francez.

Eminescu a fost dintre cei alesi simultan pentru boala si geniu. Nu este ori/ori. Nu va mai straduiti sa argumentati ca un « nebun » n-ar fi putut crea, in ultimele sale zile, Stelele-n cer. Eu as zice ca unui « normal » i-ar fi fost infinit mai greu sa o scrie. Tariile noastre sunt si slabiciunile noastre.

Elogiu votului negativ


Votul negativ este  baza unei comunitati democratice.

O societate democratica functioneaza decent atata vreme cat cetateanul isi exercita dreptul si datoria de a limita puterea guvernantilor.

Orice putere are tendinta de a isi extinde prerogativele in dauna libertatii cetateanului (nu e nevoie sa reproduc aici convingatoarea demonstratie a lui Raymond Aron pentru ca am avut nefericitul privilegiu de a experimenta acest lucru de 3-4 ori in Romania ultimilor 22 de ani). 

Politicieni care au abuzat de putere ne reproseaza acum ca am votat negativ. Ei bine, singura putere reala a cetateanului este votul negativ. Datoria politicianului nu e sa produca programe. Datoria politicianului e sa ma reprezinte. De fiecare data cand nu face asta sa se astepte la un vot negativ.

Datoria mea e sa sanctionez fara ezitare orice incercare a puterii de a face ceea ce nu i-am cerut sa faca pentru mine. Nu sunt obligat sa produc solutii (nu toate problemele au solutii), dar e foarte legitim sa le retrag dreptul la semnatura in numele meu celor care   mi-au inselat increderea sau au incercat sa imi reduca libertatile in folosul lor.

Votul negativ este cea mai pozitiva atitudine democratica. Absenta de la vot paveaza calea puterii absolute. Votul pozitiv e, de fapt, un vot de incredere; dar daca politicianul ales astfel nu se teme de un vot negativ, nu va intarzia sa intre pe autostrada spre abuzul de putere.

Am votat


Pe 9 iunie 1848 s-a citit la Islaz o proclamatie revolutionara in 22 de puncte pe care as socoti-o unul dintre actele fondatoare ale statului ce se va numi România.

Proiectul pasoptist de emancipare politica, economica si nationala a fost incununat de succes intr-o perioada istorica scurta (aproximativ un sfert de secol). Romania este, de la origine, un stat constitutional; nu este teritoriul unui grup etnic sau proprietatea unui conducator, ci se naste odata cu aparitia unui numar de cetateni responsabili, care aleg reprezentanti responsabili.

Sa citim doua puncte centrale ale Proclamatiei:

« 9. Ori ce recompensă să vie dela Patrie prin representanții săi, iar nu dela Domn. 10. Dreptul fie-căruia județ de a’și alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul Popolului întreg de a’și alege Domnul »

Trag doua concluzii:

  • Toti « Domnii » care au crezut ca pot conduce in nume personal (Carol al II-lea, Ion Antonescu, Ceausescu si altii) au contribuit la ruinarea acestei Românii constitutionale; simetric, toti traitorii pe aceste teritorii care au renuntat la calitatea lor de cetateni, s-au intors la starea de supusi ai unui tiran si nu au mai fost decat niste mercenari fara patrie (atunci cand au fost platiti) sau niste robi fara istorie (atunci cand au acceptat aservirea, din neputinta sau din nestiinta).
  • Alegerile locale sunt poate cea mai importanta forma de verificare a vointei unei comunitati de a-si exercita responsabil drepturile politice. Iar fara comunitati puternice nu exista stat.

Am votat. Poate ca România exista inca. Vom vedea.

Hai, moftangii, la festival!


Se implinesc 100 de ani de la moartea domnului Caragiale. Programul festivalului – aici.

« Calendarul Claponului, pe anul de la Mahomet 1295, de la Hristos 1878, este dedicat cocoanelor și demoazelelor din toate mahalalele, fundăturile și marginile Bucureștilor, precum și tutulor monșerilor, becheri și familiști. »

Cam asa se adresa Nenea Iancu bucurestenilor in anul in care vedea lumina scenei O noapte furtunoasa.

Hai, moftangii, la festival!

Drum bun, Sir Ivor!


De pe blogul doamnei Diana Mandache aflu ca Sir Ivor Forsyth Porter e in a noua zi a calatoriei sale de dupa o viata de aproape 99 de ani. Martor si actor al unor ani cruciali din istoria României (1939 – 1945), Sir Ivor va ramane pentru mine autorul unei carti care ar trebui citita de toti cei care vor sa desparta adevarul si minciuna in legatura cu cel mai incercat rege al nostru: « Mihai I al României. Regele si Ţara. »

In anul 2008, Ivor Porter  a primit de la MS Regele Mihai Crucea Casei Regale a Romaniei.

Drum bun, loial si curajos cavaler!

Sonet aniversar


Sunt dimineţi când totul veşnic pare/ Acelaşi chip în apa zilei vezi/ Greu trupul nu ţi-l simţi şi nu mai poţi să crezi/ Că glezna-ţi stă în unde schimbătoare.//

În scoarţă de stejar ai vrea să-ncrustezi/ Un semn de viaţă mustind de-ncântare?/ Sau poate vei lăsa clipa sa zboare/ Ca un fluture cu polen prin livezi?//

Minutul de-acum lasă-l să-noate/Ca peşte de aur plin de dorinţe/ Si scăldaţi-vă-n ocean împreună.//Mâine şi ieri sunt mereu prea departe/ Ca două haite de mari nefiinte/ Cronovore stârnite de clarul de lună.

Cortina de fum


Fumatul nu e doar problema fumatorilor. E si problema (de sanatate) a copiilor, a sotiilor sau sotilor, a tuturor persoanelor apropiate.

Înca un motiv pentru 10 Mai


Pe 27 mai 1600 (pe stil nou) Mihai Viteazul se proclama intr-un hrisov dat la Iasi « voievod al Ungrovlahiei, al Ardealului si al Tarii Moldovei ». Dar cucerirea Moldovei se incheiase deja de o saptamana. La 10 mai 1600 (stil vechi, cel oficial pe atunci in Moldova si Tara Romaneasca), Mihai Voda cucerise Hotinul, terminand victorios o campanie inceputa pe 10 mai (stil nou, oficial deja in Transilvania, de unde pleaca Mihai in campania pentru Moldova).

Se poate spune ca 10 mai 1600 este ziua in care s-a realizat prima unire a tarilor locuite de români. Acesta ar fi al 11-lea argument pentru 10 Mai (celelalte 10 le puteti gasi aici). Care ar putea deveni astfel Ziua Independentei si Ziua Unirii.

Anul 101 de la facerea schizofreniei


« Nu l-am cunoscut personal pe bunicul meu, Eugen Bleuler (1857 – 1939). A murit cu un numar de ani inainte de a ma fi nascut eu. Tot ceea ce stiu despre el mi-a fost spus de catre tatal meu, Manfred Bleuler, fiul cel mare al lui Eugen. Nu numai ca imi spunea, dar imi si scria: de fiecare Craciun primeam un nou capitol despre istoria familiei noastre. In acest fel am ajuns sa-l cunosc si sa-l pretuiesc pe bunicul meu. »

La 100 de ani de la prima folosire a termenului schizofrenie de catre Eugen Bleuler, revista History of Psychiatry, in numarul din decembrie 2011, publica sub titlul Being a member of the Bleuler family o scurta istorie a acestei familii care a definit psihiatria elvetiana pentru aproape un secol si si-a pus decisiv amprenta asupra conceptului de schizofrenie prin cei doi ilustri psihiatri, tata si fiu, Eugen (inventatorul conceptului) si Manfred (autorul celui mai amplu studiu al evolutiei pe termen lung a schizofreniei).

Titlul contine insa si o trimitere la faptul ca atat Eugen Bleuler cat si fiul sau au locuit cea mai mare parte a vietii in apartamentul directorului de la spitalul de psihiatrie Burghölzli, dedicandu-si timpul pacientilor si familiei si considerandu-si pacientii ca familia lor extinsa. De altfel, printre acesti pacienti se afla si sora mai mare a lui Eugen Bleuler.

« Am amintiri dragi despre gradina noastra, depre parcul clinicii, dealul Burghölzli si cladirea imensa, unde era mereu ceva de descoperit. Celebram festivitatile impreuna cu pacientii si cu tot personalul si ma simteam parte a tuturor acestor lucruri – era ca intr-o mare familie. Am invatat de la tatal meu sa tratez oamenii, si mai ales pacientii cu tulburari mintale, cu demnitate si respect.« 

Am subliniat cuvintele de mai sus (care apar spre finalul articolului mentionat al Tinei Joos – Bleuler) pentru ca arata ca mostenirea familiei Bleuler cuprinde nu numai (si poate nu in primul rand) lucrari stiintifice solide ci si acest efort de educare a mai multor generatii in spiritul respectului absolut al demnitatii umane si al fraternitatii cu oamenii aflati in suferinta.

Ziua Eroilor


Intr-o zi in care suntem bombardati cu stiri despre orgolii politice, un minut de tacere pentru oamenii care si-au sacrificat ziua lor de maine pentru ziua noastra de azi ar fi, se pare, prea mult.

Dar poate ca trei minute de cantec de dor pentru eroii basarabeni putem duce. Cântec pentru băieţii morţi la Chişinău de Savatie Baştovoi.