Catégorie : muzica

Gabriella’s Song – cadou aniversar


Dedicatie pentru Gabi, cea mai constanta citittoare a acestui blog, la aniversară. La Multi Ani, Gabi!

http://www.youtube.com/watch?v=pbW8z1ItxOI

Acum că viața mea e a mea
Am primit acest timp scurt pe pământ
Și dorul meu m-a adus aici
Tot ce mi-a lipsit și tot ce am câștigat

Și totuși este calea pe care am ales-o
Încrederea mea era cu mult dincolo de cuvinte
Asta mi-a arătat un pic
Din cerul pe care nu l-am găsit

Vreau să simt ca sunt viu
In toate zilele vietii mele
Voi trăi așa cum doresc
Vreau să simt ca sunt viu
Știind că am fost destul de bun

Nu l-am pierdut pe cel ce am fost
L -am lăsat doar sa doarma
Poate că niciodata n-am avut de ales
Decat vointa de a rămâne în viață

Tot ce vreau e să fiu fericit cu ce sunt
Să fiu puternic și să fiu liber
Pentru a vedea ziua ivindu-se din noapte
Eu sunt aici și viața mea este doar a mea
Și raiul pe care l-am crezut acolo
Il voi descoperi pe-aici pe undeva.

(din filmul suedez Ca si cum acesta e raiul  – As it is Heaven,  2004)

Nu e azi Ziua Tricolorului


Alta inventie republicana. Prost cusuta cu ata alba.

La 14 iunie 1848 a fost adoptat tricolorul rosu – galben – albastru (cu benzile dispuse orizontal) ca drapel al Tarii Românesti, devenita, pentru o luna, republica.

Asadar:

1. Era alt steag

2. Era alta data (26 iunie e data pe stil nou)

3. Nu era steagul României. Nici macar nu se poate pretinde ca a fost folosit ca steag al revolutiei de la 1848 in toate cele trei tari românesti; la Blaj, drapelele erau rosu-alb-albastre (abia intr-un cunoscut tablou istoric pictat un sfert de veac mai tarziu apare galbenul – neatestat de martorii oculari!)

Adoptarea tricolorului in forma actuala ca drapel national s-a facut la 26 martie 1867 printr-o lege votata de Adunarea Deputatilor, pentru aplicarea prevederilor articolului 124 din Constitutia de la 1866.

26 martie ar fi o zi excelenta pentru a sarbatori drapelul national, mai ales daca revenim la monarhia constitutionala. Avand in vedere ca este si ziua de nastere a Margaretei de România, ar putea fi simultan si Ziua Reginei. Ar fi o sarbatoare a florilor si a culorilor in prima luna de primavara.

Si am putea sa simtim intr-adevar ca Pe-al nostru steag e scris unire

Despre tricolor si adevar in republica minciunii am scris si pe blogul Regatul României (aici)

[Dans l’eau de la claire fontaine]


În apa luminosului izvor / Ea se scălda goală de tot/ O bruscă tresărire de vant / I-a dus veşmintele în nori // Încurcată, un semn îmi făcu / Ca s-o îmbrac, să mă duc să îi caut / Grămezi de frunze de viță-de-vie / Şi crini şi flori de portocal // Cu petale de trandafir / Un  pic de corsaj i-am făcut / Prea mare nu a fost frumoasa  / Un singur trandafir fu de-ajuns // Din muguri de viţă-de vie / Un  pic de jupon i-am făcut / Dar e-atât de mică frumoasa / Că o frunză fost-a de-ajuns // Mi-a-ntins si brate si buze / Ca pentru a-mi da multumire / Le-am luat cu atâta ardoare / Că ea fu de tot dezbrăcată // Cred că-i plăcu naivei jocul / Pentru că la izvor adesea / Goală venea să facă baie / Rugând pe Domnul vânt să facă / Să facă vânt…///

Georges Brassens – aici

Voce înaltă, corp (prea) terestru


Mă bucur că un contratenor a avut succes la public in finala nationala pentru Eurovision.

Totusi, corpul nu il asculta la fel de bine ca vocea pe Florin Cezar Ouatu; sau poate ca expresia corporala nu este la fel de bine educată ca vocea.

Ca sa ilustrez ce vreau sa spun, va invit sa il ascultati pe Cezar cantand Vivaldi (aici) si pe Vitas cantand o arie din Lucia de Lamermoor (aici), apoi pe Vitas, cu hitul din 2000, Opera #2 si (aici) din nou pe Cezar, cu It’s my life (aici), melodia castigatoare la selectia nationala pentru Eurovision 2013.

Iar daca ar fi sa cautam o voce de contratenor care sa cante ceva in româneste, dam tot peste … Vitas. Lie, ciocarlie, intr-o interpretare neasteptata – aici.

Un tè con Zeffirelli


Franco Zeffirelli împlineste 90 de ani. Un maestru al întâlnirilor în profunzime dintre lumină si corpuri, dintre cuvant si vocea umană, dintre om si duhul său.

O selectie foarte scurta dintre preferintele mele: vocea Angelei Gheorghiu in Traviata, pusa in scena de Zeffirelli la Metropolitan in 2006; lumina, culorile si scenografia filmului de opera Callas Forever (2002); memorabilele transpuneri cinematocrafice ale duhului Evangheliilor din Jesus of Nazareth; frumoasa drama de epoca in culori pastelate  Tea with Mussollini.

La ceai cu Zeffirelli ar putea fi titlul unui film  zeffirellian despre privirea care descoperă profunzimea luminoasă si amabila  a lumii.

Nebuníi


matisseAu trecut deja 300 de ani de la moartea lui Corelli. Un dans nebun al timpului.

Dansul numit de Corelli La folia avea deja cel putin 300 de ani cand  compozitorul italian l-a introdus in lumea mare a muzicii. Unde si-a pierdut o parte din salbaticie si vitalitate, dar se pare ca a castigat o profunzime hipnotica.

Dansul pare sa fie portughez la origine, dar ajunge dincolo de Pirinei sub numele de Nebunie de Spania (Folie d’Espagne). Aici Lully are grija sa interpreteze intr-o cheie triumfalista acest dans taranesc al fertilitatii si al noptii, ca sa fie pe placul Regelui – Soare.

Carl Philipp Emanuel Bach readuce, daca nu noaptea, macar ceata Marii Nordului, dar si un soare berlinez  mai nonsalant in ale sale variatiuni pe tema Nebuniei spaniole.

Matisse ne intoarce insa in chiar negura originara  Nebuniei in seria sa de Dansuri. Les Capucines à la Danse implineste 101 ani, dar nu-i arata.

Daca in dansul portughez din secolul al XV-lea, barbati costumati in femei sunt purtati pe umeri de alti barbati, Matisse renunta la costume, renunta la barbati, renunta la femei si ramane cu zborul pur al vietii.

Imi place Corelli. As fi putut sa va propun oricare dintre muzicile lui. Am ales La folia pentru ca voiam sa o leg de Dansurile lui Matisse. Care ar fi trebuit sa introduca randurile despre tulburarea bipolara pe care planuiam sa le adaug la compilatia Culorile depresiei.

Dar Portugalia si Spania mi-au dat ideea de a mai citi cate ceva despre Juan Carlos I (pe romaneste ar fi Ioan Carol I – ceea ce era un motiv in plus intr-o tara in care atatia Ioni tocmai isi serbasera ziua in tara intemeiata de Carol I). Am gasit insa doua linkuri catre doua filme destul de lungi (un interviu de anul acesta, la implinirea varstei de 75 de ani si un film facut in 2000 de tve, cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la reinstaurarea monarhiei in Spania).

A durat trei ore, dar a meritat. Filmele sunt in spaniola, dar cred ca sunt inteligibile pentru foarte multi romani; si foarte instructive, asa ca voi reveni cu secvente care arata remedii incercate cu succes pentru unele nebunii politice cunoscute.

Iubirea, adevărul, minciuna, încrederea, comunicarea


Acesta este topul celor mai populare subiecte pe acest blog. M-am gandit sa le pun in perechi si sa le asociez imagini.

1. Adevăr  şi Iubire – http://www.youtube.com/watch?v=OWdWSAejf-E

2. Iubire şi Minciună – http://www.youtube.com/watch?v=yaUwrIyKiNk

3. Iubire şi Încredere – http://www.youtube.com/watch?v=z5lEjY0VfWI

4. Iubire şi comunicare – O singura realitate este o iluzie

5. Adevăr  şi Minciună – http://paxlaur.files.wordpress.com/2010/04/adevarul-si-minciuna1.jpg

6. Încredere şi Adevăr – http://www.amortrustandtruth.de/

7. Adevăr şi comunicare – aghiazma marehttp://www.fishingtonpost.ro/2011/05/8648-un-brand-pentru-cei-cu-frica-de-dumnezeu/aghiazma-mare/#.UNj1N6x5eSo

8. Minciună şi Încredere – http://coltdesuflet.wordpress.com/2011/05/05/adevar-sau-minciuna/9. Minciună şi comunicare – http://www.youtube.com/watch?v=DsGJNuQt5HE

10. Încredere şi comunicare – http://www.youtube.com/watch?v=r4mi5AJEX9M