« Când te grăbeşti să pleci la muncă, pentru a face bani ca să-ți plătești produsele bio, de două ori mai scumpe, nu prea ai timp să le speli în patru ape, ca să nu faci holeră, ca în 1711, de exemplu. » E finalul unui articol  publicat de Val Vîlcu pe dcnews, cu vervă şi fără reverenţe faţă de modele zilei. Aş mai da şi eu cateva variante  pe modelul de mai sus.

Când te grăbeşti să pleci la muncă, pentru a face bani ca să-ți plătești produsele bio, de două ori mai scumpe, nu prea ai timp să …

… iei micul dejun

… simţi gustul pâinii sau măcar al cafelei de dimineaţă

… îţi folosesti sănătatea (apărată cu produse bio) pentru a face câţiva paşi în aerul tare al dimineţii

Şi fiindcă nu se hraneşte omul numai cu pâine, voi încheia cu o strofă cu trimiteri rustice (bio, aşadar)

Dacă alergi /Timpul va zbura înaintea ta ca un fluture/ Daca mergi / Timpul va veni în urma ta ca un bou blând (Juan Ramon Jimenez)