Nu prea înțeleg de ce continuăm să traducem cuvântul elen andreiaîn primul rând prin bărbăție și abia apoi (și inconstant) prin îndrăzneală. Dacă nu am avea acest din urmă cuvânt, a cărui rădăcină (îndrăz-) provine (posibil și prin intermediar slavon) din genitivul grec andros (=al/ale bărbatului), aș putea înțelege aproximarea derivarii din latinul barbatus. Care nu înseamnă decât « cel cu barbă »!
Barba e un semn exterior al unui anumit raport estrogen/testosteron, codificat genetic. Nu barba te face îndrăzneț. Îndrăzneala e o calitate care se cere cultivată mai întâi în interiorul ființei ce va deveni o persoană. Iar baza îndrăznelii e încrederea primară în sine. Care se dezvoltă în primii ani de viață prin relația cu mama.
« Cherchez la femme » suntem îndemnați, ironic, atunci când e vorba despre un comportament temerar, dar aparent nechibzuit, al vreunui bărbat. Cu dreptate ar fi să căutăm femeia și când avem în fața ochilor manifestări ale îndrăznelii, acel curaj interior care nu e în contradicție cu rațiunea, nici nu e subjugat de rațiune.
Joi, 21 august, Florenţa Mergem să vizităm Casa Buonarroti. Care se dovedeşte a fi mai puţin un muzeu despre viaţa lui Michelangelo, cât unul dedicat imaginii genialului artist în ochii posterităţii (în special din secolul XVII). O cameră a fost dedicată de nepotul său, Michelangelo Buonarroti … Continuer la lecture de Roşu în formă ascuţită
« Există stereotipuri puternice potrivit cărora bărbaţii ar fi mai puţin înclinaţi decât femeile să se exprime în legătură cu emoţiile pe care le simt. Primele şase studii care au examinat comunicarea socială a emoţiei aveau în vedere participanţi de ambe sexe (Rimé şi alţii, 1991). Niciunul nu a indicat existenţa unei diferenţe notabile. Omogenitatea celor două sexe în această materie s-a manifestat şi în cadrul studiilor ulterioare.[…]
Singura diferenţă care a reieşit sistematic în urma comparării celor două sexe în privinţa comunicării sociale a emoţiilor a fost alegerea partenerului [căruia să îi comunice emoţiile]. Astfel,[…], femeile întreţin o reţea relativ diversificată de parteneri, în vreme ce bărbaţii înclină să-şi comunice social emoţiile soţiei sau prietenei. »
Semifinalele au fost câştigate de Ramona Moroianu şi Jacques Prévert. Pentru că Ramona a zis că e din Brăila, m-am gândit la o finală cu voci din Brăila şi din Neuilly-sur-Seine (oraşul lui Prévert).
Finala va fi în două manşe. În prima manşă, Brăila va fi reprezentată de Ilarie Voronca, iar Neuilly-sur-Seine de Anaïs Nin. Cum Anaïs Nin nu e propriu-zis poetă, am decupat din jurnalul ei nişte micropoeme şi le-am lipit într-un mozaic cu 28 de linii. Ca să fie un duel corect am decupat şi din poezia Colomba, de Ilarie Voronca, 7 catrene.
Votaţi!
« Trăiesc într-un fel de cuptor de sentimente, iubiri, dorinţe, invenţii, creaţii… Sunt neliniştită! Aud o chemare. Stelele mă trag din nou de păr. Înot pe cer; plutesc, trupul mi-e plin de flori, flori cu degete care îmi dăruiesc dezmierdări pricepute, ameţeală, ce ameţeală. Există două feluri de a ajunge la mine: cu sărutări şi cu imaginaţie. Dar există şi o ierarhie: sărutările singure nu-s de-ajuns. Sunt o otravă care nu lucrează numai în carne, ci în straturi mai profunde. În loc să lupt, eu farmec; în loc să înfurii, eu îi fac pe ceilalţi să se topească. Şi zâmbesc uşor, ca o mamă obosită căreia copiii i-au jucat prea multe feste. Mă simt mamă a tot şi a toate – pântecele şi pământul, cu imense aripi protectoare! Totul în afară de fericire e nevroză. Ce nu devine minunat, las să treacă. Şi a venit apoi ziua când riscul de a rămâne strânsă într-un mugur era mai dureros decât riscul de a înflori. » (Anaïs Nin)
inima duce-n codru sub piept ca o caleaşcă privirea-n desfrunzire pe-o gură precum scrin pleoapa mea de tine se umple ca o ceaşcă şi-opreşti în respirare tălăngile-n declin
obrazul tău desface lungi câmpuri de secară în ora ce se-alungă cu haite de lumini plimbi degetul prin coaste ca albii ce secară o treaptă-n amintire te-ntârzie-n ruini
plâns întrerupt în ceasul adânc ca o tăcere c-un cer ce se dilată prin toamna unde creşti şi linia dintre arbori ne-ntunecă ne cere când frunţile sub noapte se-ating ca două veşti
glasul precum o algă şi ceasu-nchis în părul rotund în şerpuire pe braţ ca rădăcini surâsul cercuieşte în aer un profil şi-n talgere de umbră genunchii-şi scrie mărul
părul ţi se retrage pe tâmple ca armate zboruri întretăiate în cremene cum lănci şi pânzele tăcerii se desfăcură mate când umbrele din sălcii au lunecat ca şăpci
te regăsesc în umăr şi-n râs ca într-o glastră c-un braţ în amintire lămpile te-auresc şi te apleci pe buza umedă ca fereastră din glezna-n evantalii ierburi şi-arome cresc
cu frunţile ca zboruri de porumbei în cerc şi lacu-nchis în deget cu-o linişte-n inele dar vinele sunt plantele agăţătoare-n piele şi mâinile prin trupul în buruiană-mi trec
Simt – sau poate numai mi se pare – Cum – in varful fiecarui varf de par – Imi creste cate o floare.
Si simt ca sunt grozav de frumoasa Cu podoaba aceea imparateasca Dar nu-ndraznesc sa misc fruntea prea tare De teama sa nu se ofileasca, Si nici sa ma uit intr-o oglinda De teama sa nu se desprinda Si, mai ales, e destul sa ma intristez numai un pic Ca sa nu mai ramana din toata frumusetea nimic.
Eu cred ca puteti incerca si voi, binisor, E usor: Nu trebuie decat sa fiti
Foarte fericiti.”
(Ana Blandiana –Minunea)
După această lovitură (poetică) de deschidere a grupei semifinale A (Ana Blandiana), să trecem la vot.
Puteţi bifa oricâte variante. Dacă votaţi şi « Alte versuri de… » lăsaţi un comentariu cu versurile preferate.
Pentru că am avut o egalitate şi un rezultat extrem de strâns în cel mai votat sfert de finală, am decis să va propun semifinale în trei. Iată cele doua grupe semifinale:
Grupa A – Ana Blandiana (transilvană): Lucian Blaga, Octavian Paler, Ramona Moroianu
Grupa B – Benjamin Fondane (moldo-franceză): Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Jacques Prévert
Propuneti câte două versuri din poeţii preferaţi. Tema este aceeaşi: frumuseţea femeii.
Versurile sunt din Cântec în doi, Lucruri suntem şi Vei plănge mult ori vei zâmbi de Lucian Blaga şi Frumoasa italiană, Ochii Elsei şi Elsa la oglindă de Louis Aragon. Puteţi bifa oricâte variante. Textele complete se află aici
« Fecioara era trează atunci când a primit vestea fecundităţii sale. Acest lucru e important, dacă ne gândim că Iosif dormea în momentul în care i s-a revelat ceea ce urma să îndeplinească… Maria era trează, conştientă, ea nu dormea, ea era în aşteptarea lui Dumnezeu în numele umanităţii […] » (Françoise Dolto – Femininul)
Şi dacă ne gândim că şi Adam dormea când Dumnezeu a creat femeia…
S-au calificat în sferturile de finală ale competiţiei:
1.Lucian Blaga; 2. Octavian Paler; 3. Grigore Vieru; 4. Mihai Eminescu; 5. Serenade 18; 6. Charles Guérin; 7. Jacques Prévert; 8. Louis Aragon.
Sferturile de finală:
Lucian Blaga – Louis Aragon
Octavian Paler – Jacques Prévert
Grigore Vieru – Charles Guérin
Mihai Eminescu – Serenade 18
Puteţi intra în competiţie ca selecţioner. Alegeţi o poezie de dragoste a oricăruia dintre poeţii calificaţi. Trimiteţi-o într-un comentariu şi acea poezie va fi inclusă în votarea pentru fiecare sfert de finală.