Étiquette : Moldova

Anul 96 al Unirii, anul 70 al despărţirii


Trecută prin foc şi prin sabie,
furată, trădată mereu,
eşti floare de dor, Basarabie,
eşti lacrima neamului meu.

(Dumitru Matcovschi –Basarabia)

Îmi amintesc de o carte de poezie a lui Dumitru Matcovschi, tipărită în grafie chirilică, pe care am cumparat-o de la Chişinău în 1991. August 1991. Grafia latină era deja oficială, dar la poştă nu găseai decât formulare în rusă şi « moldovenească ».

Între timp, limba română a câştigat bătălia. Cel mai recent sondaj arată că 89% vorbesc în principal româna (63% declară că vorbesc româna, iar 26% « moldoveneasca »). E de remarcat ca majoritatea etnicilor ucrainieni din Moldova adopta ca limba de comunicare româna, nu rusa.

Pentru Unire se pronunta 52% dintre moldoveni si procentul este in crestere.

Limba română în Basarabia este vie şi expansivă, conştiinţa naţională a fost redeşteptată de o mână de oameni, o mână de intelectuali care nu şi-au trădat menirea – aceea de a-şi lumina neamul.

E rândul nostru. Îi vom trăda din nou?

Miss Uni(c)vers – Semifinala moldo-franceză


În părul tău e blonda auroră
Şi-n ochi – eternul nimb al strălucirii.
Făptura ta o leagănă zefirii
Şi-n glasul tău e-o muzică sonoră.

Pe trupul tău divin întreaga floră
Şi-a dat tributul ei sortit iubirii
Şi-n sânii tăi, tăria răzvrătirii
Suprema năzuinţă ţi-a dat soră.

Spre fructul cald al poamei tentatrice
Nu poate-oricine-n fapt să se ridice!
Nu poate-oricine roadele să guste,

De-a fi gravat – ca-n plăci de gramofoane –
Dospit în carnea bestiei auguste –
Sonorul ritm al speciei umane! »

(Benjamin Fondane – Eva)
În grupa semifinală B (Benjamin Fondane) puteţi vota versuri de Mihai Eminescu, Grigore Vieru şi Jacques Prévert.
Puteţi bifa oricâte variante. Dacă votaţi şi « Alte versuri de… » lăsaţi un comentariu cu versurile preferate.

Versurile citate sunt din Frumoasă și jună de Mihai Eminescu, Singurătate de Grigore Vieru şi Je suis heureuse de Jacques Prévert.

Din nou bronz pe echipe


medalieLa Campionatul Naţional de Cultură Generală (15 martie 2014), echipa Intecity (Dan Creţu, Dan Ghenea, Dorel Bărbieru, Ştefan Bradea) a obţinut din nou medaliile de bronz. Concursul a fost câştigat de Glorious Bastards (Dan Adrian Ghita, Dan Minculescu, Miruna Ralea, Catalin Duminecioiu), iar pe locul II, după o finală foarte disputată, s-au clasat Terabiţii.

Întrebările au fost frumos construite şi echilibrat alese, capcanele au fost fine, arbitrajul impecabil (superenglezesc!).

De la precedenta ediţie încoace m-am străduit şi eu, pe acest blog, să vă fac să gustaţi din frunuseţea întrebărilor şi răspunsurilor de cultură generală în seria Flori, fete, filme…

Să va mai spun şi una dintre întrebările care mi-au plăcut (şi care, tangenţial, are oarecare legătură şi cu zgomotul de război din aceste zile la graniţele noastre).

« Sunt trei evenimente care pot fi descrise în acelaşi fel: primul s-a petrecut în deceniul al doilea al secolului XIX şi a fost o separare, al doilea a avut loc după 101ani şi a reprezentat un sfârşit, iar al treilea a marcat o înfrângere temporară şi s-a petrecut după alţi 5 ani. Care sunt cuvintele care leagă cele trei evenimente? »

Si de vom uita plânsul Moldovei…


…uitat sa rămână numele nostru din cartea neamurilor vii!

Că suntem cu totii români, dupa numele Romei celei vechi, ne-a lasat scris Miron Costin, pârcalab de Hotin si vornic al Tarii-de-Jos.

Cand vorbim despre Unirea Principatelor si Independenta României nu se poate sa uitam numele Kogalniceanu. Mihail Kogalniceanu s-a nascut la Iasi, iar stramosii sai erau raspanditi pe tot cuprinsul Basarabiei. In timpul vietii lui s-a redobandit (1856) si iarasi s-a pierdut (1878) Cetatea Alba, locul de origine al stramosilor sai din partea mamei.

Vasile Alecsandri avea stramosi la Tighina, iar familia boierilor Văcăresti se tragea din tinutul Soroca.

Mihai Eminescu avea bunici de ambele parti ale unei granite ce taia judetul Suceava in doua.

Mi-e greu sa-mi imaginez România fara acesti moldoveni. As indrazni sa spun ca România e o casă proiectata de moldoveni in care ei n-au fost primiti decât pe jumătate. Cealalta jumatate a fost lasata in bătaia vanturilor. Care le-au dus mormintele pana dincolo de Cercul Polar.

Altete Regale


Merita vazut acest filmulet. De la un capat la altul.

Sa-mi spuneti daca ati vazut vreun politician român avand o asemenea tinuta si atitudine in fata unei contestari, fie ea si din partea a 8 persoane, cu lozinci cand absurde, cand hilare, cand primitiv viscerale.

Si apoi, daca ascultati discutia cu ziaristii de dupa plecarea Altetelor Lor, dupa ce trece momentul de « distractie » cu absurditatile, cei care au mai mult de 35 de ani se pot gandi daca nu cumva au mai auzit undeva, candva, aceleasi enormitati strigate de mii de oameni sau daca nu le-au vazut scrise pe hartia de ziar, care suporta orice, pentru sute de mii de oameni.

Sunt un balcanic


Sunt un balcanic. Scriu asta fara rusine si fara mândrie. E un fapt. Un fapt care a fost probat si in aceasta vacanta pe care am petrecut-o in Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Croatia, Bosnia si Hertegovina.

Refuzul balcanitatii e o nevroza nationala. Nota speciala pentru ardeleni: si voi sunteti balcanici.

As indrazni chiar sa spun ca si Ungaria propriu-zisa e mai aplecata spre Balcani decat spre Viena; e suficient sa comparati o masa luata intr-un restaurant din Budapesta (capitala care a fost 150 de ani sub turci) cu una la luata la Bratislava (Pozsony – capitala regilor habsburgi ai Ungariei din secolul XVI pana in 1873) si veti simti diferenta de savoare.

Ideologia statului national a facut si inca face ravagii in aceasta patrie mai larga. Printre pierderile colaterale ale impartirii regiunii prin peste 20 de frontiere se numara si aromânii; am avut cateva ocazii de a reflecta la destinul acestei comunitati si la locul marginal care i se rezerva in manualele de istorie ale românilor nord-dunareni.

O sa incerc sa va spun (in foileton) o poveste despre acest periplu balcanic pe traseul Bucuresti – Giurgiu – Grivita – Plevna – Loveci – Sofia – Niš – Studenica – Novi Pazar – Sopoćani – Podgorica – Ulcinj – Bar – Cetinje – Kotor – Herceg Novi – Dubrovnik – Neum – Metkovic – Mostar – Sarajevo – Kraljevo – Kragujevac – Ravanica – Zaječar – Vidin – Calafat – Craiova – Bucuresti.