Sonet ultramarin în re minor


op. 7 « Saudade »

Acolo cerul se termină oare?/ Şi aici pământul doarme sub apă?/ Iar când boii lui Apollo se-adapă,/ Marea Ocean se întoarce-n izvoare?//

Valuri domoale călcâiul mi-l sapă,/ Briza duce părul tău către soare/Şi mă-ntreb: a luminii splendoare/ N-ar fi grea fără tine şi stearpă?//

Timpul sărat al bărbaţilor singuri/ Îmi suflă prin gând dinspre Cap Bojador/ Şi amar dulce  îmi curge prin vene.// Iar Tejo din coasta mea în amurguri/ Te ia şi te pune alături ca dor,/ Ca fata din vis dansând printre gene.//

Une réflexion sur “Sonet ultramarin în re minor

Votre commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l’aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s