De ce nu găsim cannabis în supermarket?


Acum 40 de ani, in prima dezbatere asupra reglementarii uzului cannabisului in Australia, Simon Hasleton scria:

Lăsând la o parte argumentele morale împotriva oricărei intoxicări non-medicale, argumentele empirice se concentrează  în jurul următoarelor arii: (1) Cannabisul provoacă boli fizice; (2) Cannabisul provoacă boli psihice; (3)  Cannabisul provoacă  degenerare socială (adică lipsă de motivatie la lucru, criminalitate, etc.); (4) Cannabisul deschide calea pentru folosirea unor substante mai periculoase.

Hasleton cerea, in 1972, mai mult timp, mai multe studii si mai mult echilibru in aprecierea efectelor marijuanei. A murit recent (in 30 decembrie 2010), nu inainte de a putea vedea ca rezultatele a 37 de ani de studii comparative alcool – cannabis, sintetizate intr-un review din 2009, indicau « victoria » clara a alcoolului, la fiecare dintre cele 4 puncte.

Alcoolul este mai nociv (1) fizic, (2) psihic, (3) social, si (4) este o poarta larg deschisa spre consumul altor substante periculoase.

Marijuana nu este atat de inofensiva pe cat era prezentata in anii ’60 – ’70, dar sloganul « Marijuana este mai sigura decat alcoolul » ramane valabil, poate cu o usoara schimbare de nuanta: « Abuzul de alcool este mult mai nociv decât consumul de cannabis ».

 

40 réflexions sur “De ce nu găsim cannabis în supermarket?

    1. Ar putea fi in doua locuri: ori la raft, langa vodka, ori la casa, langa tigari. Daca ar fi langa alcool, ar insemna ca admitem ca exista uz si abuz, ca si pentru alcool. Daca ar fi langa tigari ar insemna ca este reglementat asemenea tutunului: orice consum e considerat nociv, dar nu ilegal.

    1. 1. Citisem recent articolul despre efectele abuzului de alcool, comparativ cu efectele consumului de marijuana
      2. Aseara am citit o serie de articole din anii 60 si 70 referitoare la marijuana

      Vi se pare ciudat subiectul? Vi se pare prea ofensiv titlul? Vi se pare ca fac propaganda pentru legalizarea drogurilor?

  1. Ma simt ca in fata unui text codat .Cuvinte la vedere , dar ceva imi scapa .
    E interesant subiectul si putin ciudat titlul .Nu mi se pare ca faceti propaganda .
    Nu inteleg ce vreti sa transmiteti .

  2. Nu am vrut neaparat sa transmit un anumit mesaj. Am impartasit informatii care ar putea trage un clopotel de alarma. Sau mai multe.
    1. Nu poti, ca stat, sa interzici marijuana si sa admiti publicitatea care incurajeaza abuzul de alcool
    2. Nu poti sa ai credibilitate, ca parinte fumator (de tutun) sa tuni si sa fulgeri impotriva fumatului (de marijuana) – sa fie limpede, si nicotina e mai nociva decat cannabisul.
    3. Nu poti, ca profesionist in sanatate mintala, sa taci despre alcool, tutun si calmante si sa patologizezi doar « drogurile » (ca si cum nicotina nu e « drog »)
    4. Pe cine ajuta ca tigarile se vand legal, iar cannabisul pe sub mana? Pe fumatorul « obisnuit », care in perioadele de stress poate sa-si cumpere 40 de tigari pe zi, sarind cel putin o masa? Pe tanarul care intra intr-o lume la marginea legii pentru a-si cumpara marijuana?

  3. Solutia pentru alcool si tigari -in general- si pentru  »tanarul care intra intr-o lume la marginea legii… »- in special .

    1. Nu am solutii magice. Pentru inceput am putea sa reglementam cannabisul pe picior de egalitate cu tutunul, continuand si extinzand suprataxarea acestor produse, ca si interzicerea reclamei pentru ele. Esentiala este insa refacerea credibilitatii modelelor parentale si sociale.

    1. Uz de substanta este orice consum al respectivei substante.
      Abuz este orice folosire in afara limitelor considerate normale.
      Uz daunator este orice folosire care ppoate produce prejudicii fizice, psihologice sau sociale,
      Adictie este nevoia imperiosa de a continua uzul daunator, pentru a reexperimenta simptomele intoxicatiei (placerea paroxistica – high).
      Dependenta fizica este nevoia de a continua uzul daunator al substantei pentru a evita simptomele de sevraj (durerea – cu un termen generic)
      Dependenta psihologica se creeaza in principal prin satisfagerea nevoii de reasigurare printr-un obicei (habitudine cum ii spuneti dvs). Se asociaza cu dependenta fizica pentru unele tipuri de substante, dar poate sa apara si la substante care nu dau dependenta fizica.

  4. nu era nici un emoticon pe-acolo…
    poate a venit momentul sa-mi faceti o vizita
    va invit impreuna cu familia ! si nu-i gluma

  5. Daca nu intuiti , ganditi ! Uitati pentru o clipa ca sunteti psi si incercati sa raspundeti fara sa ma-ntrebati…

    1. literar, si chiar religios, e superba. de fapt, tipii astia care redescopera inima spirituala sunt stranepotii celor care s-au luptat sa ne demonstreze ca inima este o simpla pompa electomecanica si sa terminam cu bazaconiile despre suflet.

  6. imi plac nou-nascutii foarte mult ; am facut prima baita la multi copii ( vecini , prieteni , rude ) si senzatia pe care o ai cand tii copilul in brate e indescriptibila – inima langa inima
    nu m-am gandit vreodata la o explicatie stiintifica

Votre commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s