Étiquette : morala

Toate minciunile


mensonges

Profesorul Raoult și-a rezumat totuși altfel sfatul. Nu a spus că « știința », la singular (și, eventual, cu majusculă), ne-ar putea ajuta să vedem mai clar, ci « înțelepciunea »(sagesse). Se pare că în privința subtitlului, autorul a cedat sugestiilor editorului, care vehiculează, prin intermediul sintagmei « știința vă ajută să vedeți lucrurile mai clar », mitul unei științe încheiate care poate furniza îndrumări clare, ținând astfel loc și de filozofie și de religie și de morală.

Or, Didier Raoult arată în cartea sa tocmai că știința lucrează cu ipoteze, care adesea conțin modele probabilistice ale căror erori se pot multiplica până la a face ca predicția să fie complet ratată. Ia ca exemplu paradigmatic în acest sens gripa aviară (vă mai amintiți? apocalipsa venea sub forma gripei aviare acum un deceniu!). Modelul propus de cercetătorii din Rotterdam (publicat într-o carte care s-a vândut în 500 000 de exemplare doar în ediția franceză!) implica zeci de milioane de morți. Dar toate cele cinci supozitii pe care s-a bazat s-au dovedit false. Presiunea mediatică a continuat și după ce toate acele supozitii s-au dovedit false, iar guvernele au continuat să investească miliarde in  vaccinuri și grupuri de lucru perfect inutile. Iar în 2009, în  loc să constate onest eșecul predicției despre apocalipsa aviară, grupurile de promovare a fricii au găsit o nouă sperietoare: gripa porcină. Alte miliarde cheltuite fără rost.

Didier Raoult propune să revenim la clasica măsurare a raportului dintre riscuri și beneficii și la înțelepciunea căii de mijloc. Și dă câteva exemple, dintre care am reținut

  • frica de a face cancer de piele prin expunerea la soare a dus la scăderea nivelurilor de vitamină D – calea de mijloc înseamnă evitarea excesului de expunere la soare (estetica bronzului)
  • frica de durere la dus la supraconsumul de analgezice, cu riscurile asociate acestui supraconsum – calea de mijloc ar însemna revenirea la o toleranță mai mare la durere
  • frica de moarte a dus la supraconsumul de anxiolitice și antidepresive, care a dus până la urmă tocmai la creșterea mortalității premature – înțelepciunea ar cere să revenim la o filozofie de viață care să ne ajute să coabităm mai bine cu frica de moarte.

100 de ani de singurătate


« Gasesc ca afisarea patriotismului este indecenta. Un om care simte dragoste pentru tara, un om care este decis ca in interesul tarii sa-si sacrifice propria existenta nu are voie sa se bata pe piept cu sentimentul acesta. » (Corneliu Coposu; sursa – aici)

Corneliu Coposu la Versoix mai 1990 (3), ©Casa Majestatii Sale Regelui(sursa foto – aici)

Aş vrea să mai văd măcar o dată un om politic român care să nu ceară nimic pentru sine, să-i fie de de ajuns posibiliatea de a servi România…

Aş vrea să mai văd măcar o dată un om politic român care să spună senin că ar da încă o dată zeci de ani din viaţă pentru a-şi afirma credinţa în România…

Aş vrea să mai văd măcar o dată un om politic român care să fie ferm şi moral şi în acelaşi timp capabil să unească…

Dacă asta nu se va întâmpla, nu Corneliu Coposu va fi trăit degeaba. Noi vom fi trăit degeaba.

Flori, fete, filme şi alte ficţiuni (7): Nişte balcanici


Vladimir Ulianov (Lenin) a locuit peste drum de Cabaret Voltaire. Probabil că a jucat şah cu Tristan Tzara. Până când serviciile secrete germane  au hotărât că e timpul să mai dea o lovitură Rusiei. Arma mortală era chiar Lenin. Afişul dada apartine grupului berlinez. Aşadar, soluţia şaradei era Elveţia – Rusia – Lenin. Mulţumesc celor care au răspuns (atât de repede şi bine!) şi le semnalez un indiciu pe care l-au trecut cu vederea: portretul lui Erasmus din Rotterdam, pictat de Hans Holbein cel Tânăr. Tabloul se află la Basel, acolo unde Dostoievski a facut o criză de epilepsie în faţa unei alte opere a aceluiaşi pictor: Christ în mormânt.

Dar să trecem la enigma de azi.

1. Floarea este primula (Primula veris).

Med en primula veris În pacea păduriiPutereaSoareluiToate de la acelaşi Autor.

2. Numele fetei este Cecilia.

« Cecilie puse caseta cu cântece de Crăciun interpretate de Sissel Kyrkjebø în walkman. Şi în curând urechile ei sorbeau cu nesaţ acordurile muzicii de Crăciun. După un timp, când îşi scoase casca de pe urechi, ştiu că, acolo jos, ei stăteau la masă.

Mama citea din Evanghelia de Crăciun. Când a terminat de citit, au cântat cu toţii Pace pe pământ« .

3. Filmul este Serenadă în Valea Soarelui.

4.Cartea se numeşte Beatles, şi fiecare capitol se construieşte pe ritmul unei piese, care dă şi titlul capitolului.Primul se cheamă I feel fine.

« La ultima compunere luasem Satisfăcător. Dar pe aia mi-o făcuse tata. Hobby-ul meu. A lui a fost ideea ce să scrie, bineînţeles, despre timbre, deşi aveam numai două triunghiulare din Coasta de Fildeş. Tata a luat Satisfăcător. Apoi mi-am mai acordat o şansă. Am pus o rezervă nouă în stilou şi-am început să scriu cu cerneală. Nu mai era cale de întoarcere. Mă furnica pe spate, încordarea mă făcea aproape genial. Mai întâi aveam să închei şcoala generală şi apoi voi face liceul. Pe urmă aveam să studiez medicina ca să mă fac medic într-o ţară săracă în care să trăiesc şi să mor pentru negrii cei bolnavi. Am reuşit să scriu trei pagini şi jumătate şi-am încheiat cu ceva despre Nansen, dar n-am reuşit să potrivesc prea bine Polul Nord cu negrii, şi-apoi mi-a venit ideea c-ar fi trebuit să amintesc de Albert Schweitzer, dar era deja mult prea târziu. »

De data aceasta sunt trei cuvinte-indiciu care unesc cele patru puncte şi conduc spre solutie. Iar indiciul ajutător pentru soluţie este: nişte balcanici  pentru Europa.

Şi pentru că în cartea lui Jostein Gaarder (pe care v-o recomand cu căldură: e extraordinar de densă şi se citeşte foarte uşor) din care am citat la punctul 2 e vorba de o fetiţă foarte bolnavă, poate vă gândiţi şi la petiţia pentru Regele Belgienilor pe care v-am semnalat-o săptămâna trecută. A ajuns la aproape 200 000 de semnături.

Cuvinte RUPTE: Coruptie


RUPTE e un acronim pentru răsturnate, uzate, părăsite, trădate, expulzate. Rupte de sensul lor originar.

CORÚPȚIE, corupții, s. f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrânare, depravare. (DEX 98)

Asadar, o stare. O stare in care se ajunge prin actiunea de corupere. Co-rupere (de la moralitate). Actiunea are un agent activ (corupatorul). Pe care preferam sa il trecem sub tacere.

Am schimbat un pic si dictionarul. Daca in 1939 nu erau mentionate decat variante active ale  verbelor echivalente (a strica, a altera, a perverti, a indupleca pe cineva cu daruri), in 1998 verbul devenise si reflexiv: a (se) abate de la moralitate, cinste, datorie; a (se) perverti. In cateva decenii si-a facut loc ideea dubioasa moral, logic si gramatical ca poti sa te corupi, si ca nimeni altcineva nu este in culpa.

Coruptia incepe cu corupatorul. Cum ar fi ca atunci cand este condamnat (conform legii) un corupt sa fie condamnati (tot conform legii) si toti corupatorii?

Am auzit adesea sintagma « coruptie fara corupti » si o citam adesea ca un paradox. Un paradox si mai mare e coruptia fara corupatori. Care sunt pe cale de disparitie si din dictionar.

De ce nu găsim cannabis în supermarket?


Acum 40 de ani, in prima dezbatere asupra reglementarii uzului cannabisului in Australia, Simon Hasleton scria:

Lăsând la o parte argumentele morale împotriva oricărei intoxicări non-medicale, argumentele empirice se concentrează  în jurul următoarelor arii: (1) Cannabisul provoacă boli fizice; (2) Cannabisul provoacă boli psihice; (3)  Cannabisul provoacă  degenerare socială (adică lipsă de motivatie la lucru, criminalitate, etc.); (4) Cannabisul deschide calea pentru folosirea unor substante mai periculoase.

Hasleton cerea, in 1972, mai mult timp, mai multe studii si mai mult echilibru in aprecierea efectelor marijuanei. A murit recent (in 30 decembrie 2010), nu inainte de a putea vedea ca rezultatele a 37 de ani de studii comparative alcool – cannabis, sintetizate intr-un review din 2009, indicau « victoria » clara a alcoolului, la fiecare dintre cele 4 puncte.

Alcoolul este mai nociv (1) fizic, (2) psihic, (3) social, si (4) este o poarta larg deschisa spre consumul altor substante periculoase.

Marijuana nu este atat de inofensiva pe cat era prezentata in anii ’60 – ’70, dar sloganul « Marijuana este mai sigura decat alcoolul » ramane valabil, poate cu o usoara schimbare de nuanta: « Abuzul de alcool este mult mai nociv decât consumul de cannabis ».

 

Viitorul imediat al moralei


« Cu exceptia unui spirit mesianic care trateaza viitorul indepartat ca pe un viitor imediat, pentru oamenii obisnuiti « viitorul indepartat » nu este un viitor moral serios. Omul nu este serios si moral decat in deciziile sale iminente. Exemplu: Binele trebuie facut pe loc, a-l face in 2050 este o utopie estetizanta. » (Vladimir Jankélévitch – Curs de filosofie morala)