Vladimir Ulianov (Lenin) a locuit peste drum de Cabaret Voltaire. Probabil că a jucat şah cu Tristan Tzara. Până când serviciile secrete germane au hotărât că e timpul să mai dea o lovitură Rusiei. Arma mortală era chiar Lenin. Afişul dada apartine grupului berlinez. Aşadar, soluţia şaradei era Elveţia – Rusia – Lenin. Mulţumesc celor care au răspuns (atât de repede şi bine!) şi le semnalez un indiciu pe care l-au trecut cu vederea: portretul lui Erasmus din Rotterdam, pictat de Hans Holbein cel Tânăr. Tabloul se află la Basel, acolo unde Dostoievski a facut o criză de epilepsie în faţa unei alte opere a aceluiaşi pictor: Christ în mormânt.
Dar să trecem la enigma de azi.
1. Floarea este primula (Primula veris).
Med en primula veris … În pacea pădurii … PutereaSoarelui … Toate de la acelaşi Autor.
2. Numele fetei este Cecilia.
« Cecilie puse caseta cu cântece de Crăciun interpretate de Sissel Kyrkjebø în walkman. Şi în curând urechile ei sorbeau cu nesaţ acordurile muzicii de Crăciun. După un timp, când îşi scoase casca de pe urechi, ştiu că, acolo jos, ei stăteau la masă.
Mama citea din Evanghelia de Crăciun. Când a terminat de citit, au cântat cu toţii Pace pe pământ« .
3. Filmul este Serenadă în Valea Soarelui.
4.Cartea se numeşte Beatles, şi fiecare capitol se construieşte pe ritmul unei piese, care dă şi titlul capitolului.Primul se cheamă I feel fine.
« La ultima compunere luasem Satisfăcător. Dar pe aia mi-o făcuse tata. Hobby-ul meu. A lui a fost ideea ce să scrie, bineînţeles, despre timbre, deşi aveam numai două triunghiulare din Coasta de Fildeş. Tata a luat Satisfăcător. Apoi mi-am mai acordat o şansă. Am pus o rezervă nouă în stilou şi-am început să scriu cu cerneală. Nu mai era cale de întoarcere. Mă furnica pe spate, încordarea mă făcea aproape genial. Mai întâi aveam să închei şcoala generală şi apoi voi face liceul. Pe urmă aveam să studiez medicina ca să mă fac medic într-o ţară săracă în care să trăiesc şi să mor pentru negrii cei bolnavi. Am reuşit să scriu trei pagini şi jumătate şi-am încheiat cu ceva despre Nansen, dar n-am reuşit să potrivesc prea bine Polul Nord cu negrii, şi-apoi mi-a venit ideea c-ar fi trebuit să amintesc de Albert Schweitzer, dar era deja mult prea târziu. »
De data aceasta sunt trei cuvinte-indiciu care unesc cele patru puncte şi conduc spre solutie. Iar indiciul ajutător pentru soluţie este: nişte balcanici pentru Europa.
Şi pentru că în cartea lui Jostein Gaarder (pe care v-o recomand cu căldură: e extraordinar de densă şi se citeşte foarte uşor) din care am citat la punctul 2 e vorba de o fetiţă foarte bolnavă, poate vă gândiţi şi la petiţia pentru Regele Belgienilor pe care v-am semnalat-o săptămâna trecută. A ajuns la aproape 200 000 de semnături.
Scurt si concis:
1. Autorul este Edvard Grieg, compozitor norvegian.
2. Cecilia – personajul scriitorului norvegian Jostein Gaarder (am citit doar Lumea Sofiei (superba!!!), carte pe care de altfel o si am in biblioteca)
3. In filmul Serenada in Valea Soarelui, pianistul se indragosteste de o tanara refugiata norvegiana.
4. Beatles este cartea autorului norvegian Lars Saabye Christensen. Beatles (preferatii adolescentei mele), de altfel, au si o piesa intitulata Norwegian Wood. (Exista si un roman cu acest nume, dar apartine unui scriitor japonez, Haruki Murakami, pentru care am facut o pasiune acum cativa ani, citindu-i aproape toate cartile).
N-am nici cea mai vaga idee refritoare la indiciu “…balcanici pentru Europa”…Poate fi legata de faptul ca Norvegia a refuzat intrarea in Europa (Uniunea Europeana..)
Chiar e vorba de balcanici (şi de UE, e adevărat!)
Nu ati mai dat raspunsul dvs. la joc… Vreun motiv anume?
Nu, doar că am tot amânat ca sa scriu mai mult despre asta.
Răspunsul scurt e: Norvegia+pace=Premiul Nobel pentru Pace
Balcanicii erau români de-ai noştri, invitati sa cânte la concertul de gala Nobel in anul când premiul a fost acordat UE http://www.youtube.com/watch?v=3RT-E4-h8vE
Citez: « Pe urmă aveam să studiez medicina ca să mă fac medic într-o ţară săracă în care să trăiesc şi să mor pentru negrii cei bolnavi. » Cu « negrii cei bolnavi » sunt total de acord, eu ajung uneori sa ma consider, de ce nu, un negru.