« Ati văzut un cameleon in habitatul lui natural? Eu am văzut, si realitatea nu e nici pe departe atat de spectaculoasa ca anticiparea. Desi are capacitatea de a-si schimba infatisarea intr-o maniera care l-ar excita pe oricare creator de moda, cameleonul nu glorifica, ci sta pasiv, părând in general apatic si, din punctul meu de vedere antropomorfizant, pare inhibat si vizibil deprimat. Poate ca e o comparatie pertinenta, avand in vedere ca depresia poate aparea in atat de multe forme diferite. […] Vedem cameleonul depresiei in cel putin 4 culori diferite: ultramarinul profund, aproape indelebil, al depresiei rezistente […]; clarobscurul depresiei bipolare […]; cenusiul comun sau de gradina al depresiei standard […]; si neobisnuitul rosu stacojiu al depresiei generate de boli cardiovasculere […]. Marea intrebare, pusa iarasi si iarasi […], este: sunt acestea parte a aceleiasi boli sau tulburari, sau reprezinta conditii diferite? »
E primul paragraf dintr-o tableta foarte densa in intrebari incitante semnata de Peter Tyrer in cel mai recent numar al British Journal of Psychiatry. Aceste intrebari nu privesc doar un cerc restrans de cercetatori, ci sunt relevante pentru un public foarte larg, asa ca voi reveni asupra lor in Ce se intampla doctore?, in zilele urmatoare.
Intrebarile – aici. Nu ezitati sa completati lista cu nedumeriri. Poate gasim si ceva raspunsuri cu intrebari in coada.
Unele raspunsuri – aici
DAN GHENEA 
Sper sa fie si raspunsuri , nu numai intrebari .
da, raspunsuri provizorii cu alte intrebari in coada
Bune si-astea …
foarte interesant. astept sa reveniti asupra lor, cu multa curiozitate.
« I think I could turn and live with animals, they are so placid and self-contain’d;
I stand and look at them long and long.
They do not sweat and whine about their condition;
They do not lie awake in the dark and weep for their sins;
They do not make me sick discussing their duty to God;
Not one is dissatisfied—not one is demented with the mania of owning things;
Not one kneels to another, nor to his kind that lived thousands of years ago;
Not one is respectable or industrious over the whole earth. » Whalt Whitman
« Cred că m-aş întoarce să trăiesc cu animalele,
Sunt atât de placide şi sigure de sine,
Stau şi mă uit la ele îndelung.
Ele nu‐ şi ies din fire şi nu se plâng de soarta lor,
Nu cunosc nopţile albe de veghe şi lacrimi pentru păcatele lor,
Nu‐mi fac greaţă, discutând despre datoria lor faţă de Dumnezeu,
Nici unul nu‐i nemulţumit, nici unul nu‐i apucat de patima proprietăţii,
Nici unul nu‐ngenunchează înaintea celuilalt,
Nici înaintea vreunui strămoş care a trăit cu mii de ani în urmă,
Nici unul pe faţa pământului nu este respectabil sau mizerabil. »
Walt Whitman (traducere în română – Mihnea Gheorghiu)
Am impresia ca Walt nu se prea uita la National Geographic Channel (!)
Am gasit bucata aceasta de poem al lui Whitman in debutul cartii lui Bernard Russel « In cautarea fericirii ». Are puncte de vedere interesante.
La multi ani, Gabi! 🙂
Bertrand Russell.
Ramona ,
Multumeeesc…
Deci , cand vii sa bem un vin sau , daca vrei , sa mancam dulciuri ? 🙂
Dulciuri? Oooooo, nu mă tenta! Am divorțat amiabil de ele acum vreo trei luni de zile! « Ce mai freamăt, ce mai zbucium! » Ne mai întâlnim o dată pe săptămână și petrecem clipe intense, de neuitat… 😉
Când mi s-or îndrepta pașii spre Oradea, am să îți dau aici de știre! 🙂 Mulțumesc pentru invitație!