Pe 17 aprilie 1982 a fost adoptat actul constitutional care a consacrat independenta deplina a Canadei. Cu aceasta ocazie, Regina Marii Britanii a incetat sa mai fie si suverana Canadei. Elisabeta a II-a a devenit Regina a Canadei. Nu s-a pus problema schimbarii formei de guvernamant, pentru ca sustinerea pentru monarhie era clara: peste 82% dintre cetateni au spus « da » noii carte constitutionale.
In Australia s-a propus insa explicit schimbarea formei de guvernamant, dar in 1986, prin Australia Act, Elisabeta a II-a a mai primit o Coroana, devenind Regina a Australiei. A mai avut de trecut si referndumul din 1999, cand republicanii au pierdut la 20 de procente diferenta.
In Noua Zeelanda a fost proclamata Queen in New Zealand in 1986 si nu a avut prea mari emotii nici in 2010, cand o propunere de referendum pentru republica a fost respinsa in parlamentul de la Wellington cu 68 de voturi la 53.
Am mai spus: monarhia constitutionala este cea mai noua forma democratica de guvernamant. Iata ca in ultimele 3 decenii, 3 dintre cele mai dezvoltate democratii au ales acest sistem. Regina Elisabeta a castigat 3 Coroane prin plebiscit, in ultimii 31 de ani.
DAN GHENEA 
In ultimii 40 de ani oamenii au ales monarhia constitutionala in Canada, Australia, Noua Zeelanda, Spania, Antigua si Barbuda, Belize, Bahamas, Cambodgia, Grenada, Insulele Solomon, Papua Noua Guinee, Santa Lucia, St. Kitts si Nevis, St. Vincent and Grenadines, Tuvalu. Dintre aceste 15 state, doar in Grenada e existat o scurta intrerupere a vietii democratice, in anii de cand aceste tari au optat pentru monarhie.
Tot in ultimii 40 de ani au devenit republici Grecia, Fiji, Nepal, si si-au proclamat independenta ca republici alte 37 de state. Din aceste 40 de republici, doar 8 au fost ocolite de dictatura sau razboi civil.
As zice ca scorul la democratie si pace civila e 97 – 20 (in procente de reusita la capitolele mentionate). Daca socotim in ani de dictatura plus razboi civil vom obtine un scor negativ catastrofal pentru republici.