Aventura
de Katherine Gallagher
El avea un fel de a se uita la ceas
cand venea,
in timp ce se dezbraca. Ea nu
se uita niciodata la ceas,
stia ca va pleca
dupa un ceas sau doua
si fetisul lui
era un fel de a o lasa sa inteleaga
ca va fi acasa la el
ca de obicei, pentru cina.
Cu toate astea, era ceva sigur,
ar putea-o duce asa cu anii –
Asteptare, telefon, vizita.
Nu indeajuns, dar totusi ceva.
Cat de putin, ea si-a dat seama intr-o zi
cand el i-a trimis flori,
amintindu-si ca e ziua ei
si ea a plans.
(originalul aici)
DAN GHENEA 
Se mai intampla si cu florile sa produca lacrimi………………
Deci el era insurat… :))
Poate ca era la mama acasa…
Da, cred ca aveti dreptate! Instinctul feminin m-a inselat de data aceasta 🙂
ha, ha…atunci era buna de pus la prefata cartii pe care o citesc acum Soacre si Nurori de Aurora Liiceanu:)
e in tandem cu ,,Dumnezeul la care baietasii se roaga are o fata foarte asemanatoare celei a mamei lor »:)))
daaa, e o poezie care transmite desi nu e chiar romantica…
Atunci n-am mai fi vorbit despre aventura/the affair, nu? Incurajati cumva, subtil, adulterul ca terapie de cuplu? 🙂 Era o gluma, tin sa precizez asta.
Si eu glumeam cand spuneam ca ar fi la mama acasa…
Adulterul nu e terapie de cuplu, da terapia de cuplu e despre (in)fidelitate, (ne)iubire si (lipsa de) speranta
Va provoc si eu cu o poezie. O postez in engleza pentru muzicalitatea ei:
The fountains mingle with the river,
And the rivers with the ocean;
The winds of heaven mix forever,
With a sweet emotion;
Nothing in the world is single;
All things by a law divine
In one another’s being mingle;—
Why not I with thine?
See! the mountains kiss high heaven,
And the waves clasp one another;
No sister flower would be forgiven,
If it disdained its brother;
And the sunlight clasps the earth,
And the moonbeams kiss the sea;—
What are all these kissings worth,
If thou kiss not me? (Love’s Philosophy – Percy Bysshe Shelley)
De ce sunt fetele anxioase fata de mamele iubitilor?
Oare numai la romani exista aceasta cultura negativa a soacrei?
Si baietii se fac mari cu truda mamelor!
si in alte culturi soacrele se bucura de o popularitate ,,negativa »
mama evreica ramane un vesnic stereotip cultural, in Italia exista si concepul de ,,mammoni » baiatul mamicii:) tot aici recipientul in care se pun sticluta de otet si cea de ulei se numeste suocera e nuora-soacra si nora, in japonia exista kyoiku mama
in familia traditionala uzbeca exista sotia mezinului numita kelin care trebuie sa fie supusa soacrei si tacuta:)
…..dar astea sunt povesti asa cum exista si povesti cu soacre bune si intelepte:)…mai rau este cand iei imaginea unui om bun si o supui stereotipului: te astepti la rau dai de bau-bau:)