La aniversarea (de tristă amintire pentru români) a creării Austro-Ungariei (17 februarie 1867), am început pe blogul dedicat Regatului României o serie de întrebări care să adreseze unele mituri despre diferenţele între « regăţeni » şi transilvăneni.
Care a fost numele primei universităţi româneşti din Transilvania?
Există o folosire peiorativă a termenului « regăţean » şi un mit că ardelenii ar fi « mai … altfel »
De exemplu, mai educaţi. Ei bine, românii ardeleni nu erau, în 1918, mai educaţi decât « regăţenii ». Dimpotrivă.
Să începem cu învăţământul primar.
În 1912, proporţia celor care ştiau să scrie şi să citească în populaţia în vârstă de peste 8 ani era de 43,5% în Transilvania şi 39,5 în Vechiul Regat. Staţi, nu vă grăbiţi cu concluziile, cifrele pentru Transilvania includ toate naţionalităţile, iar procentul ştiutorilor de carte este net inferior în rândul românilor.
Priviţi o hartă din 1880 pe acelaşi subiect:
Comitatele cu populaţie majoritar românescă – Alba, Turda, Târnava Mică, Făgăraş, Maramureş – au o proporţie de alfabetizare de 10-20%, pe când în cele cu populaţie germană predominantă – Sibiu, Braşov, Târnava Mare – proporţia este de 40-70%, iar în secuime întâlnim…
Voir l’article original 93 mots de plus
DAN GHENEA 