de Pablo Neruda

Eu sunt condorul, zbor

spre tine care mergi

şi-ndată-ntr-un vârtej

de vânt, de pene, de gheare,

te-atac şi te ridic

într-un ciclon şuierător

de rece uragan.

 

Şi-n turnul meu de nea,

în cuibul meu întunecat

te iau şi singură trăieşti,

şi te umpli de pene

şi zbori peste lume,

nemişcător, în înălţime.

 

Femelă condor, să sărim

pe această roşie pradă,

să rupem din viaţa

ce trece palpitând

şi să înălţăm împreună

zborul nostru sălbatic.