Am luat-o din farmacia verde a Melaniei (originalul – aici)
“Mă întreb dacă nu cumva fericirea e doar o esență a bunei viețuiri, pe care o vei gusta doar o dată sau de două ori în timpul vieții, și apoi vei continua să trăiești cu gustul ei în gură, dorind să fi avut plenitudinea corporalității ei între dinți, ca o masă bună din care ai gustat și ți-a plăcut și o cauți în amintire pentru a o mânca din nou.

Nu contează ce simți. Gândește. Privește. Gândește din nou. Si apoi, pas cu pas, pune lucrurile în ordine. Așa cum zidarul pune cărămidă după cărămidă. Pentru a construi solid și bine. Tot așa și cu gândurile. Gândește și construiește un singur gând o dată. Gândește solid și apoi acționează.” (Richard Llewellyn – “How Green Was My Valley…”)
WordPress:
J’aime chargement…
Articles similaires
multumesc, Danule! 🙂 ah, ai tradus din franceza sau din engleza?… ca vazui cuvântu’ « caramida », ce nu exista-n versiunea originala: block = parpaing(bloc de ciment)… 🙂
Din engleza, dar am preferat echivalarea cu expresia romaneasca « caramida cu caramida »
aha, merci! am fost tentata sa traduc din engleza « block »(« cinderblock ») cu « brique »(« caramida » în franceza), însa am preferat sa pastrez cuvântu’ original… 🙂
Mi-a spus odată un „amic”, că nu-l interesează ce simt. Nu conta pentru el ce simțeam. Să-mi spun eu că nu contează ce simt acum, e altceva…după ce construim citadela, abia atunci ne ocupăm de trandafiri. Vă mulțumesc și pentru această postare.
frumos spus