Merită citită această carte din cel putin 3 motive:

• Pune la dispozitia cititorului o documentatie bogată, bine organizată (si, lucru remarcabil, fără a ocoli datele care dau posibilitatea cititorului să pună la îndoială unele dintre tezele autorului)
• E scrisă curgător, adesea captivant
• Pune o altă lumină pe anumite secvente ale istoriei nationale

As incepe cu acest ultim punct.

Câti dintre noi au aflat la orele de istorie că secolul XVIII fanariot NU a fost cea mai proastă perioadă economică a Tărilor Române?

De câte ori ati auzit vorbindu-se public despre catastrofa economică provocată de decizia politicienilor români de a angrena România în primul război mondial?

De câte ori nu ati auzit cliseul (pe care datele din cartea lui Bogdan Murgescu NU îl confirmă) că religia ortodoxă ar fi fost un factor care a contribuit la retardarea economică si socială in această parte a Europei?

In locul uei analize statistice stufoase autorul preferă patru studii de caz: România, Danemarca, Irlanda si Serbia. Povestile (de istorie economică) sunt scrise alert, datele sunt ilustrative, paralelele sunt bine trasate. E genul de istorie la care poti fi mult mai atent pentru că vorbeste despre viata oamenilor obisnuiti sau, mai bine zis, despre cum poti sa vezi viata oamenilor obisnuiti citind niste documente in care e vorba despre lucruri care se intampla si azi: exporturi, importuri, salarii, investitii, industrie, resurse, migratii, boli, bani, hrană. Toate puse intr-o poveste care are si actiune si dramatism, care aproape că te tine cu sufletul la gură, desi cunosti finalul (ca doar e vorba de o istorie care se termină in zilele noastre!).

Bogdan Murgescu avertizează, discret, asupra idealizării epocii interbelice, arătând că România nu a redus decalajul care o separa de tările dezvoltate. Datele pe care le prezinta pot fi decupate insă si altfel: perioada monarhiei constitutionale in România (1866 – 1938) a fost singura din ultimii 200 de ani in care decalajele fata de Europa dezvoltată NU AU CRESCUT. Iar decalajul a crescut cel mai mult in perioada comunistă si in primii zece ani ai republicii postcomuniste. Să fie doar o simplă intamplare?