« Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua ».
Pare o nedreptate, nu-i aşa? Si totusi…
Cel care începe prin a vedea ceea ce « îi lipseste », adesea nu mai vede ceea ce are, deci nici nu multumeste pentru ceea ce i-a fost deja oferit gratuit. Acest dar devine « un nimic » în comparatie cu ceea ce crede omul respectiv că ar fi « normalul ».
Dar daca inainte de a cere as multumi pentru ce mi s-a dat deja?
pe mine m-ati convins:))) multumesc, dle doctor! gata, mai am de sase ori! cred totusi ca este prea mult de sapte ori:))))) dar ma gandesc ca asa esti mai atent la lucrurile bune care ti se intampla….ati mancat salau la bonne femme in delta? eu, da! si am si multumit:))))