Auteur : Dan Ghenea

Custodele Coroanei României

· 4 commentaires ·

Este a României de când s-a născut. Si s-a născut chiar in ziua celei de-a 68-a aniversari a a Regatului.

Legea privind ridicarea României la rangul de Regat a fost adoptată in unanimitate de Parlament in 14/26 martie 1881. Cel care a facut propunerea, in ovatiile Adunarii, a fost C. A. Rosetti, cunoscut pentru convingerile sale republicane.

Carol I a fost incoronat Rege al României la 10 Mai 1881. Cu o coroana faurita din otelul tunurilor de la Plevna.

La 130 de ani de la Proclamarea Independentei, Regele Mihai a desemnat-o pe Principesa Margareta drept Custode al Coroanei României, propunând si schimbarea regulilor de succesiune la tron. Daca si vointa nationala se va exprima, in sfârsit, după dreapta chibzuintă, Principesa Margareta va fi Regină a României. Stie ca rolul ei va fi similar celui al primului Rege. A si spus, de altfel, ca modelul sau politic este chiar Carol I.

La Mulţi Ani, Alteţa Voastră!

Da, dar…

· 3 commentaires ·

« Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este. » (Evanghelia după Matei)

În parc, pe o bancă. Fericirea e undeva pe-aproape. Frânturi de dureri sau bucurii cotidiene imi trec pe la ureche.

« Da, dar stii … se pare ca durerile de cap sunt cauzate de gânduri gresite… » Vorbeste la telefon, dar pare ca vorbeste singură. De fapt, daca stau mai bine sa ma gândesc, poate chiar vorbeste singura.

Cred ca e adevarata zicerea ca atunci cand auzi « da …, dar », poti sa arunci la cos tot ce e inainte de virgula.

 « Gânduri gresite » imi zgarie urechea. Ca si « gânduri corecte », de altfel. Daca gandesti corect n-o sa te doara capul niciodata? Ceva e, totusi, adevarat aici: 80% dintre durerile de cap sunt date de stres, iar stresul nu e ceea ce mi se intampla ci ceea ce cred eu ca mi se intampla.

« Da, dar… » poate fi o formula agresiva sau condescendenta, atunci cand dupa « dar » urmeaza sa arat ca ideea mea este superioara. Sau poate fi o formula a pasivitatii, atunci cand « da » serveste doar sa mascheze un « nu » care nu poate fi formulat.

A sti sa spui nu si a putea afirma fara a leza dunt doua abilitati de baza pentru un comportament asertiv. Atat agresivitatea cat si pasivitatea au nevoie sa deghizeze un « nu » intr-un « da ».

E o fericire sa poti sa spui da atunci cand vrei sa spui da si nu atunci cand vrei sa spui nu. « Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. »

 

De ce nu găsim cannabis în supermarket?

· 40 commentaires ·

Acum 40 de ani, in prima dezbatere asupra reglementarii uzului cannabisului in Australia, Simon Hasleton scria:

Lăsând la o parte argumentele morale împotriva oricărei intoxicări non-medicale, argumentele empirice se concentrează  în jurul următoarelor arii: (1) Cannabisul provoacă boli fizice; (2) Cannabisul provoacă boli psihice; (3)  Cannabisul provoacă  degenerare socială (adică lipsă de motivatie la lucru, criminalitate, etc.); (4) Cannabisul deschide calea pentru folosirea unor substante mai periculoase.

Hasleton cerea, in 1972, mai mult timp, mai multe studii si mai mult echilibru in aprecierea efectelor marijuanei. A murit recent (in 30 decembrie 2010), nu inainte de a putea vedea ca rezultatele a 37 de ani de studii comparative alcool – cannabis, sintetizate intr-un review din 2009, indicau « victoria » clara a alcoolului, la fiecare dintre cele 4 puncte.

Alcoolul este mai nociv (1) fizic, (2) psihic, (3) social, si (4) este o poarta larg deschisa spre consumul altor substante periculoase.

Marijuana nu este atat de inofensiva pe cat era prezentata in anii ’60 – ’70, dar sloganul « Marijuana este mai sigura decat alcoolul » ramane valabil, poate cu o usoara schimbare de nuanta: « Abuzul de alcool este mult mai nociv decât consumul de cannabis ».

 

Oameni care au făcut România

· Laisser un commentaire ·

« Vouă fiilor de ţărani care aţi apărat cu braţul vostru pământul unde v-aţi născut, unde aţi crescut, vă spun Eu, Regele vostru, că pe lângă răsplata cea mare a izbândei care vă asigură fiecăruia recunoştinţa neamului nostru întreg, aţi câştigat totodată dreptul a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat. Eu, Regele vostru, voi fi întâiul a da pildă. »

(din Proclamatia Regelui Ferdinand către ostaşii Armatei a II-a, 22 martie 1917; textul integral il gasiti pe un foarte interesant blog: Istorii regasite)

Campionatul Poeţilor Români: Sferturi de finală

· Laisser un commentaire ·

Tudor  Arghezi – Magda Isanos

Ion Minulescu – Octavian Paler

Adrian Paunescu – Ştefan Augustin Doinaş

Lucian Blaga – Otilia Cazimir

Aimez – vous le français ?

· 1 commentaire ·

Iubesc franceza ca vehicul al conversatiei rafinate. Daca doriti o mostra de exceptie puteti urmari un episod din Plaisir de France, cu un interviu luat de Frédéric Mitterand Principesei Margareta si Principelui Radu (aici, aici, aici si aici)

Iubesc muzicalitatea francezei. Ma ajuta sa vad viata in roz, uneori. Iar alteori sa simt câte o vara indiana.

Imi place taietura geometrica a verbului poetic francez.

Le Poète est semblable au prince des nuées
Qui hante la tempête et se rit de l’archer ;
Exilé sur le sol au milieu des huées,
Ses ailes de géant l’empêchent de marcher. 

Iubesc o limba in care eleganta demonstratiei se combina cu intuitii fulgeratoare.

« Dans les phrases du Temps les hommes s’insèrent comme des virgules, tandis que, pour l’arrêter, tu t’es immobilisé en point. » (E.M. Cioran – Syllogismes de l’amertume)

Sunt filme franceze pe care le pot iubi pour la vie. De pilda acel uluitor Cyrano de Bergerac cu Gerard Depardieu in rolul titular.

Iubesc limba franceza pentru ca a fixat in cuvinte (pastrand astfel macar amintirea lor vie) un savoir-vivre et une joie de vivre, combinând ascutimea spiritului cu finetea trairii.

Mai multe despre Ziua Francofoniei, inclusiv programul manifestarilor din România, pe www.20mars.francophonie.org

Scurt manual de nefericire

· 1 commentaire ·

Pe o piata invadata de 3 pasi, 7 trepte, 5 moduri, 101 trucuri pentru obtinerea garantata si permanenta a fericirii, nu uitati ca nu exista scurtaturi. Luand-o pe scurtaturi s-ar putea sa descoperim Cei 7 pasi spre nefericire (puteti citi acest antimanual intr-o postare remarcabila pe Daurel’s Blog)

Un palestinian în deşert

· 8 commentaires ·

Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul?  Sau  ce  ar  putea  să  dea  omul,  în  schimb,  pentru sufletul său? (Evanghelia după Marcu)

« Cu ce va pot ajuta? » – « Nu stiu cum, dar trebuie sa pot continua … e foarte important sa rezist anul ăsta »

Insomnii. Oboseală. Lipsă de motivatie. Neliniste. Neatentie. Nervozitate. Atacuri de panică. Medicina promite sa rezolve aceste probleme pentru ca persoana respectiva sa functioneze mai bine. Si chiar se tine de cuvant, pana la un punct.  Dar tocmai succesul in rezolvarea unor « simptome » creeaza capcana solutiilor rapide si neproblematice.

« Vreti sa stiti mai multe despre cauzele acestor dureri? » – « Sincer, nu ma intereseaza decat sa nu le mai simt… daca spuneti ca exista medicamente care functioneaza… »

Fara intrebari. Fara problematizari. The show must go on.

Gandeam aceste lucruri dupa o saptamana incarcata de solicitari RCfD (rezolvare rapida -completa – fara durere). Vineri seara am dat peste un articol al lui Jon Jureidini, in Australian & New Zealand Journal of Psychiatry, intitulat Explanations and unexplanations: Restoring meaning to psychiatry (Explicatii si neexplicatii: restaurarea sensului in psihiatrie).

Jon Jureidini este format in psihiatria copilului si adolescentului, fiind profesor la Universitatea din Adelaide, Australia. Este de origine palestiniana si este avocatul unei schimbari a sistemului de ingrijiri de sanatate mintala pentru copii si adolescenti.

Doua lucruri mi-au atras atentia pentru ca formuleaza foarte clar idei pe care incerc sa le impartasesc persoanelor care vin sa-mi ceara ajutor medical:

1. Emotiile negative nu sunt in mod necesar boli, iar sanatatea nu inseamna lipsa disconfortului. O viata buna nu inseamna fericire continua; o viata buna este compatibila cu momente de nefericire, angoasa, durere.

2. Combinatia optima de ingrijiri pe care o poate oferi psihiatrul include: a. o buna relatie terapeutica; b. ajutor pentru usurarea suferintei; c. sprijinirea intelegerii de sine; d. ajutor pentru restaurarea functionarii

Doar restaurarea functionarii nu ajuta la cresterea ca persoana. Poate ca ajuta la cucerirea lumii (inclusiv a propriului creier, ca simplu obiect). Dar la ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul ?

Ultimele trei optimi

· Laisser un commentaire ·

Ieri: George Bacovia – Octavian Paler

Azi: Ion Minulescu – Vasile Voiculescu

Mâine: Marin Sorescu – Magda Isanos

Tabloul complet al optimilor de finala – aici. Puteti continua sa votati pentru oricare dintre meciurile poetice până miercuri, 21 martie, ora 23:59.

Marea Insulă a Câinilor

· 4 commentaires ·

   Miercuri, in cadrul atelierului « Durerea si creierul emotional » am vorbit si despre cei trei A(mplificatori) ai durerii: aşteptările, atenţia, anxietatea.

In cele două imagini se poate vedea efectul asteptărilor asupra perceptiei durerii. Sus apar foarte multe arii stimulate de asteptarea că un stimul termic va produce durere, iar imaginile de jos arata faptul că dacă se creeaza asteptarea că stimulul nu va produce durere, niciuna dintre aceste arii nu va fi stimulată (in consecinta, si durerea va fi percepută ca usoară sau chiar nu va fi percepută ca durere). Se mai observă că anticiparea durerii stimulează si arii occipitale (cele implicate in perceptia vizuală) – se poate spune deci că apare o vizualizare a durerii. Cum a fost creată această viziune a durerii? Prin cuvinte. Cuvintele pot naste deci durere. Durere potentată de anticiparea si imaginarea ei. Imaginată, dar nu imaginară.

   A mai fost vorba in acest atelier de Insulele Fericiţilor si de Insula lui Reil. Si dupa ce am vorbit despre dor (cu Cesaria Evora in intermezzo si pe fundal), am intrebat participanţii daca ar vrea sa mearga in vacanţă in Marea Insulă a Câinilor. Tăcere. Nici o faţă visătoare. Gran Canaria. Aaa. Rumoare voioasă. Feţe visatoare. Pe ecran era imaginea de mai jos. Gran Canaria. Marea Insulă a Câinilor. Imaginile nu vorbesc singure. Orice imagine are in spate o mie de cuvinte. Povestea creeaza perceptia.