Auteur : Dan Ghenea

24 de zile in Balcani (2): Niš

· 1 commentaire ·

Am ajuns cam flămânzi la Niš. Până ne-am cazat s-a făcut aproape 8. O multime de lactobaruri (cam cum erau si la noi la sfarsitul anilor ’70), majoritatea inchise, cateva rotiserii pe principiul mancatului in picioare sau « ia si mananca din mers », dar tot nu gaseam restaurantul pe care mi-l recomandase  un localnic intalnit la o casa de schimb valutar; vazand ca ma descurcam greu cu casiera care nu stia decat sarbeste, ma intreaba: « Speak English? » « Yes » « Come » (iesim in strada) « You go that direction achzig meters … Capisci? » « Ok, capisci, osamdeset metera napred ».

Facusem deja vreo patru sute de metri. Ne-am intors si abia atunci am vazut, deasupra unei sageti  pe care scria « Kafana » si arata spre o curte, un panou slab luminat pe care scria Зврк(= Titirezul).

Am intrat neconvinsi. Dar cand am iesit eram siguri ca am mancat cea mai buna friptura de miel de pana atunci. De fapt, n-am dat seama ca, daca mancasem vreodata inainte friptura de miel, ceea ce gustasem in acea seara trebuia numit cu totul si cu totul altfel.

24 de zile in Balcani (2): Stara Planina

· 2 commentaires ·

DSCF1800Balcanii (Stara Planina = Muntii Bătrâni) nu sunt frumosi, dar imi dau impresia ca sunt intr-un loc familiar si sigur; nu sunt mareti, cu nasul pe sus (cum imi par adesea Carpatii Meridionali), mai degraba par mereu la ora siestei.

De la miezul zilei pana spre seara, am mers de-a lungul Balcanilor, de la Loveci la Niš, trecând prin Sofia.

La frontiera cu Serbia asteptăm mai mult de o ora. Uitasem că mai există si astfel de frontiere. (Ultima data am mai stat atat de mult la o granita, acum 10 ani, intre Slovacia si Cehia).

Primul oras din Serbia se numeste inca Dimitrovgrad. Tito l-a numit astfel in onoarea conducatorului comunist bulgar Gheorghi Dimitrov. Ironia istoriei: desi populatia de origine etnica bulgara este majoritara in aceasta localitate si cei mai multi dintre ei ar vrea sa revina la vechiul nume, Ţaribrod (Цариброд), majoritatea locuitorilor au optat, intr-un referendum, pentru a ramane asa cum a hotărât Tito.

Arhiva ruşinii

· Laisser un commentaire ·

Acum, la Ora Regelui (TVR1).
Reluarea episodului din 29 iuni (aici), aratand lucruri de care ar trebui sa ne fie rusine. Sa ne fie rusine si sa luam, in sfarsit, hotararea de a privi adevarul in fata.

Cinema Plevna, Tampere

· Laisser un commentaire ·

In România exista cinci strazi numite Plevna: in Bucuresti, Braila, Calarasi si Tg. Mures si Craiova.

Cam cate Plevne credeti ca sunt in Marea Britanie? Doua, trei, poate? Raspunsul (aproximativ) corect: cel putin douzeci si doua.

Mai puneti patru localitati numite Plevna in Statele Unite (in Kansas, Montana, Michigan, Missouri), una in Canada (Ontario), un mall in Perth, Australia si un hotel in Sliema, Malta.

Batalia de la Plevna a fost faimoasa in presa internationala a vremii si a fost privita, mai ales in tarile anglofone, ca un eveniment care a schimbat cursul istoriei.

Mi se pare ca in ultimele decenii, rolul crucial al Plevnei in istoria românilor este in buna masura subestimat in constiinta publica. Noi nu mai sarbatorim Ziua Independentei si, in consecinta, ne gandim putin spre deloc la aceasta pagina de istorie esentiala.

Daca turcii nu ar fi rezistat 143 de zile la Plevna, daca rusii nu aveau nevoie de ajutorul armatei române, foarte probabil am fi devenit un protectorat rusesc.

Finlanda a participat cu un regiment la operatiunile din 1877-1878. Ca urmare a comportarii Garzii Finlandeze in acest razboi, Finlanda (pe atunci mare ducat in cadrul Imperiului Rus) a primit dreptul de a avea o armata nationala. Iar Plevna e un nume cunoscut finlandezilor –  cinematograful Plevna din Tampere gazduieste anual, in martie, un festival international de film, iar in septembrie-octombrie este Octoberfest, la beraria Plevna (aflata tot in fosta filatura de bumbac Finlayson din Tampere, botezata Plevna in 1877)

Am gasit chiar un studiu amplu despre rolul formator al experientei Plevnei in constiinta nationala finlandeza. Foarte interesante cateva note ale combatantilor despre trecerea lor prin Iasi si Bucuresti. Ambele sunt descrise ca orase ale contrastelor.

Iasi:

La periferii, « gramezi de colibe joase de lemn, marginind drumuri murdare »; in centru, finlandezii simt ca s-au intors in lumea civilizata, cu « case bine intretinute, magazine cu vitrine de sticla si cafenele splendide »; simt nevoia sa se schimbe inainte de a vizita orasul si chiar constata ca preturile erau « cam mari » (iata un timp in care finlandezii nu prea isi permiteau sa faca shopping la Iasi!)

Bucuresti:

La prima vedere orasul le pare « incantator », « frumos, ca o pictura fantastica », dar si « ametitor »; nu intarzie insa sa descopere contraste chiar mai mari decat la Iasi, de la culmile luxului pana in adancurile mizeriei; trasuri stralucitoare se intalnesc pe strazile desfundate cu carute care stau sa cada, domni eleganti trec pe langa romi pe jumatate goi (e interesant ca, in opinia finlandezilor, Iasii sunt un oras mai curat si cu strazi mai bune decat Bucurestii).

24 de zile in Balcani (2): Varoşa (Вароша)

· Laisser un commentaire ·

DSCF1738Ne-am trezit odihniti si intr-o dispozitie dulce-pozitiv-lenevoasa. Lumina patrundea atat cat trebuie prin obloanele ferestrelor orientate catre rasarit. Un rasarit cu soarele tinut o vreme ascuns de zidurile fortaretei Hissaria. De la celelalte ferestre, Cristina a facut deja doua poze cu râul Osam (Осъм). Cu una dintre ele am ilustrat haiku-ul Varosha; cealalta are in plus un felinar care ma duce cu gandul la Narnia, iar spatiul-timp narnian e o buna aproximare a amintirii mele despre acea dimineata in care am batut cu pasul ulitele rezervatiei arhitectural-istorice Varoşa: un spatiu real prezent imersat intr-un trecut virtual prezent (ilustrand perioada « Renasterii Bulgare » – 1850 – 1870).

Micul dejun e consistent (evitand insa risipa unui bufet suedez), simplu, dar nu banal (cu 4 optiuni de baza, cu posibilitatea – prezentata cu amabilitate de catre chelnerita – de a personaliza aceste optiuni) si servit intr-o ambianta rustica, in aerul proaspat al diminetii.

Iesim la plimbare prin  Orasul Vechi (Стари град Ловеч). Trecem mai intai pe lângă o scoala veche; voi afla mai tarziu ca aici a fost compus Imnul National al Bulgariei (e interesant ca Vasile Alecsandri, in Imnul National al Regatului României, foloseste aceeasi metafora pentru a descrie patria – « rai vesel pământesc » – ca si Tsvetan Radoslavov – « tu esti rai pământesc »).

Podul acoperit de peste Osam, mult laudat in recomandarile turistice, adaposteste azi niste buticuri banale. Nimic de vazut. De vazut insa fortareata Hissaria. Ne-am catarat pe ziduri (asta fac turistii, nu-i asa?), dar n-o sa va pun aici pozele acestor ispravi. O sa inchei cu o poza de pe bulgariatravel.org, un portal turistic cum ar trebui sa aiba si România, daca nu am taia frunza la câini.

Крепост Хисаря, Ловеч

Pessoa, platanii, Plevna

· 2 commentaires ·

Le iubesc pe cele pe care le văd fiindcă  voi înceta

Într-o zi sau alta să le mai văd
Şi îmi place de asemenea că ele sunt.

În intervalul placid unde mă simt iubind

Mai mult chiar decât mă simt fiind,
Îmi place să le am pe toate, chiar si pe mine.

(Ricardo Reis – Ode si alte poeme, traducere din portugheză de Dinu Flămând)

Cand am revazut pozele cu platani de la Plevna mi-a venit brusc dorul de Lisabona (la Lisabona am indragit prima data platanii). Asa ca am pus aici o poezie scrisa de Ricardo Reis (heteronimul lui Pessoa) care se potriveste cu senzatia pe care o am adesea in zilele insorite de septembrie, cum că prezentul se intensifică.

24 de zile in Balcani (1): Loveci (Ловеч)

· 5 commentaires ·

DSCF1733Initial mă gândisem să înnoptăm la Plevna. Apoi am impartit in mod egal kilometrii care ne despărteau de Adriatica si mi-a dat ca trebuie sa ne oprim undeva in Balcani (Stara Planina pe numele lor local).

Am vazut ca exista in Loveci un parc etnografic si m-am decis: vom sta intr-una dintre acele vile turistice cu utilitati moderne dar care pastreaza structura si (partial) mobilierul unei case mari traditionale (къща).

Aveam amintiri excelente despre cazari in locuri similare –  la Arbanasi, la Gabrovo, la Bojenţi (Боженци) -, asa ca nu am stat prea mult pe ganduri cand am optat pentru un apartament cu terasa la hotelul familial Varosha.

DSCF1734A meritat. Ospitalitate desavarsita si o cina excelenta; pentru ca o multime de feluri de mancare apetisante au ramas neincercate va trebui sa revenim. Iar ca popas pe drumul spre Dalmatia sau Grecia l-am trecut cu nota 10 pe harta.

Am stat apoi pana tarziu pe terasa. Am dormit bine si am visat rândunici.

Cuvinte RUPTE: Eutanasie

· Laisser un commentaire ·

RUPTE e un acronim pentru răsturnate, uzate, părăsite, trădate, expulzate. Rupte de sensul lor originar.
« După aceea, chemându-si prietenii si întrebându-i dacă li se părea că jucase potrivit comedia vietii, adăugă [în greacă] zicerea :

« Cum bine rolul mi-am jucat, din palme toti să bateti
Si în aplauze din scenă să mă scoateti »

Apoi le-a cerut să plece, si, in timp ce intreba niste nou-veniti din oras despre fiica lui Drusus, care era bolnavă, s-a stins repede sărutând-o pe Livia si murmurând aceste ultime cuvinte: « Traieste având in minte căsătoria noastră, Livia, si adio », fiind astfel binecuvântat cu o moarte usoară, petrecută asa cum isi dorise dintotdeauna. Pentru că aproape întotdeuna când auzea ca un oarecare murise repede si fără durere, se ruga ca el si ai lui sa aiba parte de o astfel de eutanasie. » (Suetoniu – Viata lui Augustus)

Eutanasie (=moarte bună) insemna, pentru antici, o moarte pentru care erai pregatit, spre care erai acompaniat de prieteni si care venea repede si fara durere. Nu le-ar fi trecut prin cap că termenul eutanasie se poate referi la altceva decat la moartea oamenilor.

24 de zile in Balcani (1): Plevna

· 1 commentaire ·

plevnaAm ajuns la Plevna pe la ora 5. Esplanada era însorita, oamenii se bucurau de aceasta zi libera cu vreme frumoasa. Muzeul se inchisese deja, ca si mausoleul ostasilor rusi si români.

Atmosfera prietenoasa din acest oras, in care gasesti la tot pasul monumente care amintesc de zecile de mii de ostasi cazuti aici in 1877 (rusi, români, finlandezi si bulgari), mi se pare cel mai potrivit omagiu pentru sacrificiul celor care « au dat prezentul lor pentru viitorul nostru ».

(In Bucuresti există un monument, dedicat americanilor cazuti in România in al doilea razboi mondial, pe care se poate citi: « They gave their today for our tomorrow » – de fiecare data cand trec pe langa el ma intreb daca traiesc suficient de responsabil aceasta viata luata pe credit).

Dăm un tur in jurul mausoleului.  Deslusim de departe numele catorva unitati românesti mentionate pe placa memoriala.

Imi plac platanii, asa ca o rog pe Nicoleta sa-mi faca o fotografie sub platan.

Iubirea alungă frica

· 13 commentaires ·

« În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire. »

Iubirea alungă frica. Din păcate, si reciproca este adevărată: frica alungă iubirea. Din păcate.