Viaţă topită:
pe miez aspru de vară
o gust asudat.
Fondue
Viaţă topită:
pe miez aspru de vară
o gust asudat.
Auteur : Dan Ghenea
Zile pe credit
Nu te lăsa amăgit, lucrătorule fără de minte, cu gândul că vei face mâine ce n-ai făcut azi, căci nu-ti va fi tie de ajuns o zi pentru a achita complet datoria pe care o ai faţă de Stăpânul zilei.
(Ioan Scărarul – Scara Raiului)
”Cântecul lui Ștefan”
Am multe amintiri deosebit de frumoase din perioada când am urmat cursurile Seminarului de la Mănăstirea Neamț. Din cufărul de amintiri, au ieșit la lumină astăzi, momentele în care, cântam împreună cu colegii mei din corul Seminarului ”Cântecul lui Ștefan”. Fie că eram la repetiții, la vreun concert sau concurs coral, îmi amintesc că de fiecare dată când interpretam acest cântec mă cuprindea o dulce emoție: poate în nici un alt moment nu mă simțeam mai mândru că sunt român ca în acele clipe.
L-am ascultat și astăzi! E 2 iulie! Și mă bucur că, deși timpul a trecut, el continuă să îmi atingă sufletul…
Îl pun mai jos… poate și voi vă veți bucura de el împreună cu mine…
Sfinte Ștefan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Pentru cunoscătorii de muzică psaltică:
Paraclisul Sfântului Ștefan cel Mare (notație psaltică format pdf)
Sursa: aici
Spor în toate cele bune!
O constitutie a libertatii
Libertatea constiintei este absoluta (Constitutia României, 1866)
Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc. (Constitutia României, 2003)
Care dintre cele doua formulari vi se pare ca respecta cetateanul?
E acceptabil sa-mi spuna Constitutia cum trebuie sa gandesc? In acelasi articol in care imi spune ca libertatea constiintei e garantata? Ce fel de libertate e aceea care trebuie sa … ?
Azi se implinesc 147 de ani de la promulgarea Constitutiei de la 1866. Ar avea nevoie de mai putin de 20 de amendamente pentru a fi valabila si azi. Oricum, e si astazi mult mai liberala in spirit si litera decat actuala constitutie.
Am scris cateva postari despre Constitutia de la 1866 si pe blogul Regatul României ( aici, aici, si aici)
Flori, fete, filme si povesti (2)
1. Floarea zilei este intrebarea.
2. -4. Cartea am luat-o din Alfabetar, la cererea publicului. E undeva între Evanghelia dupa Isus Cristos si Istoria asediului Lisabonei. Primul nume care apare in carte, care e si primul nume care apare intr-un film facut in 2003 dupa aceasta carte, este numele fetei.
3. Filmul e frantuzesc si se numeste A la folie… pas du tout. Cea mai potrivita traducere mi s-ar parea Ma iubeste … nu ma iubeste.
Daca vi se pare ca nu mai aveti de ce sa cititi cartea dupa ce ati vazut filmul (acela pe care nu l-am numit inca, in care trebuie sa cautati numele fetei), nici nu stiti ce pierdeti. Ca sa mai aveti o sansa sa intelegeti de ce niciun film nu poate reda prea mult din fraza supravizuala, supramuzicala si suprasenzuala a lui Tracy Chevalier, cititi Albastru pur, de aceeasi autoare.
Dupa ce v-am mai tinut putin de vorba, ca sa mai seman putina confuzie, sa revenim la intrebare:
Care e numele florii?
[Singuri ca strunele lăutei]
“Umpleți-vă unul altuia cupele, dar nu beți din aceeași cupă.
Dați-vă unul altuia din pâinea voastră, dar nu mâncați din aceeași felie.
Cântați și dansați împreună și fiți bucuroși, dar fiecare dintre voi să fie singur,
Ca strunele lăutei care stau singure, deși vibrează cu aceeași muzică.”
(Khalil Gibran – Profetul)
Am publicat pe Ralix.ro articolul Cuplul poate dauna grav sanatatii?
Domnisoara Matilda si misoginii
Când ai pierdut în astă lume
Orice speranță, orice dor,
Când știi ce grabnic trece iarăși
Tot ce-ai avea în viitor,
Atunci, nu ceri eternitate
De la o floare ce-a-nflorit.
De ea te bucuri cât trăiește
Și n-o mai plângi, de-a veștejit.
Nu ceri credință neschimbată…
Nu ceri amor pân’la mormânt,
Căci știi, că raiul se coboară
Numai o clipă pe pământ.
(Matilda Cugler – Numai o clipă)
Poezia a aparut in 1875, in Convorbiri literare. In acelasi an, domnul Eminescu îsi citea la Junimea poezia Antropomorfism.
Domnul George Călinescu a notat lapidar in Istoria literaturii române de la origini până în prezent că « poezia Matildei Cugler (1851—1931) e la modul cuviincios al liricii pentru albumuri de pensioane ».
Poezia Antropomorfism are 69 de strofe. Multe dintre ele de un « crunt misoginism » (chiar domnul Călinescu face aceasta remarcă, dupa care continua sa scrie despre Antropomorfism pe mai multe randuri decat a dedicat intregii opere a domnisoarei Matilda Cugler).
Nu e azi Ziua Tricolorului
Alta inventie republicana. Prost cusuta cu ata alba.
La 14 iunie 1848 a fost adoptat tricolorul rosu – galben – albastru (cu benzile dispuse orizontal) ca drapel al Tarii Românesti, devenita, pentru o luna, republica.
Asadar:
1. Era alt steag
2. Era alta data (26 iunie e data pe stil nou)
3. Nu era steagul României. Nici macar nu se poate pretinde ca a fost folosit ca steag al revolutiei de la 1848 in toate cele trei tari românesti; la Blaj, drapelele erau rosu-alb-albastre (abia intr-un cunoscut tablou istoric pictat un sfert de veac mai tarziu apare galbenul – neatestat de martorii oculari!)
Adoptarea tricolorului in forma actuala ca drapel national s-a facut la 26 martie 1867 printr-o lege votata de Adunarea Deputatilor, pentru aplicarea prevederilor articolului 124 din Constitutia de la 1866.
26 martie ar fi o zi excelenta pentru a sarbatori drapelul national, mai ales daca revenim la monarhia constitutionala. Avand in vedere ca este si ziua de nastere a Margaretei de România, ar putea fi simultan si Ziua Reginei. Ar fi o sarbatoare a florilor si a culorilor in prima luna de primavara.
Si am putea sa simtim intr-adevar ca Pe-al nostru steag e scris unire
Despre tricolor si adevar in republica minciunii am scris si pe blogul Regatul României (aici)
A explica = a micsora
(« Valoarea lucrurilor nu stă în timpul cât dureaza, ci în intensitatea cu care se întâmplă. Astlel, există momente de neuitat, lucruri inexplicabile, persoane incomparabile. »)
Ne petrecem prea mult timp încercand sa uităm, sa explicăm, sa comparăm. Uităm pentru că nu putem să întelegem, explicăm ce nu vrem să întelegem, comparăm fără să întelegem la ce serveste comparatia.
Flori, fete, filme si povesti (1)
De azi filmul si cartea saptamânii vin împachetate intr-un joc de copii.
Sa incepem. Regulile le vom invata jucand.
1. Floarea zilei este trandafirul.
3. Filmul se numeste Un long dimanche de fiançailles (O lunga duminica de logodna)
4. Povestea este Legenda adormitilor din Enciclopedia mortilor de Danilo Kiš.
2. Care e numele fetei? Cel care se potriveste cu filmul, povestea si floarea si pe care il gasiti intr-o piesa de Shakespeare a carei actiune se petrece la Verona. (- Hei, dragii mei, și eu doar am avut/ O zi ca asta, când purtam o mască,/Iar gura mea știa să povestească/ Frumoaselor dulci șoapte la ureche…/ Și le plăcea… S-a dus! S-a dus! S-a dus… – O, Doamne, cred c-or fi treizeci de ani! – Ce spui? Nu-s așa mulți! Nu-s așa mulți!/ Că de la nunta lui Lucentio/ Pot fi cel mult vreo douăzeci și cinci!/ Era pe la Rusalii și umblam/ Mascați pe uliți…)
Numele ar putea fi: a. Ana; b. Matilda; c. Julieta; d. Rosaline.
Votati!
DAN GHENEA 