Catégorie : Filme

Flori, fete, filme si povesti (6)

· 33 commentaires ·

Aliénor d' Aquitaine, la reine médiévale qui a encouragé la lecture et les arts1. – 2. In tabloul alaturat este reprezentata ca regina a Angliei. Dar a fost mai inainte regina a Frantei, sotia lui Ludovic al VII-lea, primul din spita Capetienilor care a ales ca semn regal floarea de crin. Se numea Cealalta Aenor, pentru a fi, in acelasi timp, deosebita si legata de  mama sa, Aenor.  Si-a insotit primul barbat in Cruciada a II-a si a fost inspiratoarea fiului sau pentru plecarea in a treia. Pe vestmantul sau mai apare o floare care se cheama in limba ei materna, iniesta (asemanarea cu numele unui jucator de la FC Barcelona nu e intamplatoare).

3. Filmul nu este Becket, cu Richard Burton, Peter O’Toole (desi are legatura cu al doilea sot al doamnei despre care am vorbit), ci Leul in iarna, cu Peter O’Toole si Katharine Hepburn (dupa o piesa de James Goldman care a fost jucata si la Teatrul National din Bucuresti, intr-o versiune tradusa si adaptata de Petre Bokor – o puteti vedea aici si aici).faun

4. Cum se numeste cartea? Supranumele celor patru eroi principali sunt cel Măreţ, cea Blândă, cel Drept, cea Vitează.

Flori, fete, filme si povesti (5)

· 78 commentaires ·

1. Floarea a fost pictata de Van Gogh si apare si in afisul alaturat.

2. Fata a fost azi in atentia presei.

3. Filmul este The King’s Speech (Discursul regelui, 2010)

4. Cartea este Povestiri orientale, scrisa de prima femeie membra a Academiei Franceze.

Cine e fata?

Flori, fete, filme si povesti (4)

· 54 commentaires ·

Godinton House & Gardens1. Floarea zilei este narcisa. Care a devenit in mod definitiv obiect poetic odata cu « poetii lacurilor ».

I wandered lonely as a cloud/ That floats on high o’er vales and hills,/ When all at once I saw a crowd,/ A host, of golden daffodils;/ Beside the lake, beneath the trees,/ Fluttering and dancing in the breeze. (William Wordsworth – I Wandered Lonely as a Cloud)

Legatura cu ziua (14 iulie) e interesanta. William Wordsworth descopera poezia acestui tip de peisaj dupa o calatorie in Elvetia si Franta; ajunge la Paris in iulie 1790 si participa la prima sarbatorire a zilei de 14 iulie.  Franta era monarhie constitutionala, regele Ludovic al XVI -lea semnase Constitutia, cele trei culori ale revolutiei simbolizau acum La France, la Loi, le Roi, poporul striga « Vive le Roi! », « Vive la liberté! », iar cand a aparut generalul LaFayette, eroul revolutiei americane, foarte multi au strigat si « Vive LaFayette! ». E interesant ca primele doua republici franceze nu au mai sarbatorit Caderea Bastiliei; prima data cand s-a strigat  « Vive la Republique » de 14 iulie a fost in 1880! (mai mult am scris aici).

Poza cu narcise este insa de la Godmersham Park.

2. Numele fetei este Elizabeth. Avea patru surori Jane, Mary, Lydia, Kitty. Jane se casatoreste cu Charles, Lydia se casatoreste cu George.

3. Filmul e intrebarea. A rulat la matineu.

4. « One half of the world cannot understand the pleasures of the other. » (Jane Austen – Emma)

Flori, fete, filme si povesti (3)

· 23 commentaires ·

1. Floarea se numeste Nu-ma-uita.

2. Numele fetei e in nuvela care incepe astfel:

« Era-ntr-o dimineață de vară. Marea și-ntindea nesfârșita-i albăstrime, soarele se ridica încet în seninătatea adânc-albastră a cerului, florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopții, stâncile negre de rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. »

3. Filmul e Alexander.

4. Cum se numeste cartea? Prenumele autoarei  se serbeaza de Florii.

Flori, fete, filme si povesti (2)

· 15 commentaires ·

1. Floarea zilei este intrebarea.

2. -4. Cartea am luat-o din Alfabetar, la cererea publicului. E undeva între  Evanghelia dupa Isus Cristos si Istoria asediului Lisabonei. Primul nume care apare in carte, care e si primul nume care apare intr-un film facut in 2003 dupa aceasta carte, este numele fetei.

3. Filmul e frantuzesc si se numeste A la folie… pas du tout.  Cea mai potrivita traducere mi s-ar parea Ma iubeste … nu ma iubeste.

Daca vi se pare ca nu mai aveti de ce sa cititi cartea dupa ce ati vazut filmul (acela pe care nu l-am numit inca, in care trebuie sa cautati numele fetei), nici nu stiti ce pierdeti. Ca sa mai aveti o sansa sa intelegeti de ce niciun film nu poate reda prea mult din fraza supravizuala, supramuzicala si suprasenzuala a lui Tracy Chevalier, cititi Albastru pur, de aceeasi autoare.

Dupa ce v-am mai tinut putin de vorba, ca sa mai seman putina confuzie, sa revenim la intrebare:

Care e numele florii?

Flori, fete, filme si povesti (1)

· 23 commentaires ·

De azi filmul si cartea saptamânii vin împachetate intr-un joc de copii.

Sa incepem. Regulile le vom invata jucand.

1. Floarea zilei este trandafirul.

3. Filmul se numeste Un long dimanche de fiançailles (O lunga duminica de logodna)

kis4. Povestea este Legenda adormitilor din  Enciclopedia mortilor de Danilo Kiš.

2. Care e numele fetei? Cel care se potriveste cu filmul, povestea si floarea si pe care il gasiti intr-o piesa de Shakespeare a carei actiune se petrece la Verona. (- Hei, dragii mei, și eu doar am avut/  O zi ca asta, când purtam o mască,/Iar gura mea știa să povestească/ Frumoaselor dulci șoapte la ureche…/ Și le plăcea… S-a dus! S-a dus! S-a dus… – O, Doamne, cred c-or fi treizeci de ani! – Ce spui? Nu-s așa mulți! Nu-s așa mulți!/ Că de la nunta lui Lucentio/ Pot fi cel mult vreo douăzeci și cinci!/ Era pe la Rusalii și umblam/ Mascați pe uliți…)

Numele ar putea fi: a. Ana; b. Matilda; c. Julieta; d. Rosaline.

Votati!

Matineul de sâmbătă (XXVIII)

· 4 commentaires ·

jiriL-am servit pe Regele Angliei (Obsluhoval jsem anglického krále, 2006) este regizat cu maiestrie si duiosie de Jiří Menzel, dupa un roman de Bohumil Hrabal (tradus la ART). Filmul  aici

Matineul de sâmbătă (XXVI)

· 1 commentaire ·

quo-vadis-673838l-imagineindexAveam intentia sa va propun varianta hollywoodiana (1951, cu Deborah Kerr si Robert Taylor) a filmului Quo vadis, dar am dat peste o productie poloneza din 2001, in regia lui Jerzy Kawalerowicz. Pentru mine, cinematografia poloneza reprezinta apogeul acestei arte.

Am vazut filmul, mi s-a parut mult mai convingator decat cel american (desi imi place si acela). Filmul – aici.

La inceput poate parea ciudat sa-l auzi pe Nero vorbind in poloneza, dar daca stai sa te gandesti ca romanul ecranizat este scris de Sienkiewicz, iti dai seama ca asta e versiunea originala a dialogurilor. Iar dialogurile sunt intotdeuna captivante la Sienkiewicz. Imi amintesc cu ce placere le repetam prietenilor, pe la 12 ani, dialogurile din Potopul (in acest scop invatasem si cum se pronunta in poloneza cz, sz, ą, c, ć, dz, dź, ch, j, ń, ź  si, desigur, spectaculoasele notari rz=j si  ł=u!! ).