Catégorie : Poezie

În Cosmos, dincoace de Prut

· Laisser un commentaire ·

Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în România Mare şi a trăit pentru ca limba română să se păstreze până la Nistru. A avut un vis:

“Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul ».

Plină i-a fost viaţa şi de moarte i-a fost milă, cum zice chiar poetul:

Nu am moarte cu tine nimic
de Grigore Vieru

Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blestema unii, vreau să zic,
La fel cum lumina pârăsc.

Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi
De-ai avea mamă şi-ar muri,
Ce-ai face tu şi cum ar fi
De-ai avea copii şi-ar muri?!

Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc.
Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.

Nu frică, nu teamă,
Milă de tine mi-i,
Că n-ai avut niciodată mamă,
Că n-ai avut niciodată copii.

Iar epitaful, pe care singur şi l-a ales, e simplu şi grav ca tot ce a scris: „Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi“. Iarbă sub paşii a milioane de români care au învăţat a citi româneşte pe abecedarul Albinuţa.

Miss Uni(c)vers – sferturi de finală (2)

· 3 commentaires ·

Versurile sunt din Definiţia dragostei şi Pasul absent de Octavian Paler şi din Cântec, Copiii care se iubesc şi Sărută-mă de Jacques Prévert. Alegeţi versurile preferate (puteţi bifa oricâte variante şi puteţi propune altele).

Zburător

· 4 commentaires ·

Ieri noapte într-un vis uşor am zburat
Aproape de dor şi-n pace cu mine
Lin adia un sărut dinspre tine
Stârnind printre piersici un aer mirat.

Roit-am apoi cu şase albine
Şi regina lor un inel ţi-a furat
Pe deget lăsând să se vadă curat
Cercul dorinţei nescurse în vine.

Se însoreau sub ale noastre tâmple
Insule verzi din noaptea boreală
Plutind alene spre vreun ecuator.
Şi toate se grăbeau să se întâmple
În ultimul minut de toropeală
Pe dulci nisipuri de ceas deşteptător.

Deşerturile spaţiului intim

· Laisser un commentaire ·

Nu mă pot speria cu spaţiile lor goale/ Între stele – pe stele nu e nicio omenire./ Am în mine, mult mai aproape de casă,/ Pustiuri de care să mă înspăimânt/// (Robert Frost – Desert places)

Miss Uni(c)vers – sferturi de finală (1)

· 5 commentaires ·

Versurile sunt din Cântec în doi, Lucruri suntem şi Vei plănge mult ori vei zâmbi de Lucian Blaga şi Frumoasa italiană, Ochii Elsei şi Elsa la oglindă de Louis Aragon. Puteţi bifa oricâte variante. Textele complete se află aici

 

Trece timpul? Nu trece…

· Laisser un commentaire ·

… în adâncul inimii/ Acolo unde persistă harul/ iubirii ce-nfloreşte în cântec de dor// Timpul ne apropie/ de lumină/ de fiecare dată mai mult, ne reduce/La un singur vers şi o rimă [..]

Poezii de Carlos Drummond de Andrade citite în această dimineaţă pe http://www.escritas.org/pt/carlos-drummond-de-andrade; am tradus două care nu apar în antologia Maşina lumii si alte poeme (traducere în limba română de Dinu Flamând) şi transcriu aici amar-ironicul Cadril din antologia susmenţionată.

Poezia

Am petrecut o oră gândind într-un vers
pe care pana nu vrea să-l scrie.
Şi totuşi el e aici înăuntru
neliniştit, viu.
El e aici înăuntru
şi  nu vrea să iasă.
Dar poezia acestui moment
îmi inundă viaţa întreagă

Cuvântul magic

Un anumit cuvânt doarme la umbra
unei cărţi rare.
Cum să-l dezvrăjesc?
E semnul vieţii
semnul lumii.
Mă duc să-l caut.

Îl voi căuta toată viaţa
în toată lumea.
Dacă întărzie la întâlnire, dacă nu-l întâlnesc,
nu-mi pierd însufleţirea,
caut mereu.

Caut mereu, iar căutarea mea
va fi fost
cuvântul meu

Cadril

João o iubea pe Teresa care îl iubea pe Raimundo
care o iubea Maria care îl iubea pe Joaquim care o iubea Lili
care nu iubea pe nimeni.
João plecă în Estados Unidos, Teresa la mânăstire,
Raimundo muri într-o catastrofă, Maria a rămas la matuşa ei,
Joaquim s-a sinucis şi Lili s-a măritat cu J. Pinto Fernandes
care nu făcuse parte din această poveste.

Miss Uni(c)vers – sferturi de finală

· 13 commentaires ·

S-au calificat în sferturile de finală ale competiţiei:

1.Lucian Blaga; 2. Octavian Paler; 3. Grigore Vieru; 4. Mihai Eminescu; 5. Serenade 18; 6. Charles Guérin; 7. Jacques Prévert; 8. Louis Aragon.

Sferturile de finală:

Lucian Blaga – Louis Aragon

Octavian Paler – Jacques Prévert

Grigore Vieru – Charles Guérin

Mihai Eminescu – Serenade 18

Puteţi intra în competiţie ca selecţioner. Alegeţi o poezie de dragoste a oricăruia dintre poeţii calificaţi. Trimiteţi-o într-un comentariu şi acea poezie va fi inclusă în votarea pentru fiecare sfert de finală.

Nebun sau geniu?

· 6 commentaires ·

Într-o zi, într-un restaurant, în afara spaţiului şi a timpului,
Mi-a fost servită iubirea sub formă de măruntaie reci.
I-am spus delicat omului de la bucătărie
Că le preferam calde
Fiindcă măruntaiele (gătite după reţeta din Porto) nu se mănâncă niciodată reci.

S-au luat la ceartă cu mine.
Nu poţi avea dreptate, nici măcar la un restaurant.
N-am mâncat nimic, n-am mai vrut nimic, am cerut nota
Şi am ieşit să străbat strada în lung şi-n lat.

Cine ştie ce vor să spună toate astea?
Eu nu ştiu, şi tocmai mie mi s-a întâmplat…

(Ştiu că în copilăria fiecăruia dintre noi a existat o grădină
Publică, o grădină a lui ori a vecinului
Şi ştiu bine că stăpână pe aceste grădini era doar joaca.
Şi azi e stăpână tristeţea.)

Le ştiu pe toate astea cu vârf şi îndesat,
Însă, dacă am cerut iubire, de ce mi s-au adus
Măruntaie reci gătite după reţeta din Porto?
Nu e o mâncare să poată fi consumată rece,
Dar rece mi-a fost adusă.
Nu m-am plâns, doar că era rece,
Niciodată nu poate fi consumată rece, dar rece mi-a fost adusă.

(Álvaro de Campos  – Măruntaie după reţeta din Porto, în Fernando Pessoa – Opera poetică, traducere de Dinu Flămând)

Flori, fete, filme şi alte ficţiuni (3) – Ediţie specială

· 15 commentaires ·

Răspunsul la enigma de data trecută este Mihai (Eminescu/ Regele/ Caine/ Asturias). Mai multe detalii –aici. Azi avem o ediţie specială. Cu premii.

1. Floarea e levănţica.

Tu est l’odeur de mes sens
Tu est l’odeur de la passion
Tu est douce et tendre
Tu remplis mes sens, tu remplis mon âme

(Leaves’ Eyes – Champs de lavande; piesa completă –aici)

pon0172. Numele fetei este Júlia. Un cântec despre ea puteţi auzi aici.

3. Filmul (aici) îl are în rolul principal pe Richard Gere.

4. Suita franceză e un roman care are într-adevăr o structură muzicală, fiind format din două părţi contrastante: prima parte, Furtună în iunie, e un allegro furioso, pe când a doua curge mai leneş. Romanul a fost descoperit la peste 50 de ani de la moartea autoarei (Irène Némirovsky) la Auschwitz. Publicată în 2004 (şi premiată Renaudot în acelaşi an), cartea a fost ecranizată în 2013, iar filmul va fi lansat anul acesta.