Fugar se-mbrăţişează anii Lăsând pe gene praf de stele, Pe buze vis de doruri grele – Copt când se scutură castanii – Şi-ntr-o fereastră-n timpul-spaţiu Domniţă eşti pe ierni secunde Peste zăpezi ce nu-ştiu-unde Acoperă şi dor şi saţiu.
Catégorie : Poezie
Miss Uni(c)vers – optimi de finală
In ochii tăi/ Se oglindea/ Tot dorul/ Lumii ///Mi-e dor de iarba crudă/ A ochilor tăi verzi///E tare să cunoşti o fată ce are ochi atât de mulţi///Visez/ Că vălul ce preface-n mister/ Tot largul lumii e urzit/ Din părul tau ///Tu mergi lângă zorii dragostei mele, eu merg lângă amurgul părului tău///Ea stă plictisită şi foarte frumoasă/ părul ei negru este supărat ///m-am mutat timid în zâmbetul tău/ primăvara era mioapă/ și/ melcii goneau pe poteci de răcoare. ///Ploua neîncetat peste Brest în ziua aceea/ Şi tu mergeai surâzătoare///Şi cu acel smerit surâs,/ Cu acea blândă faţă,/ Să faci din viaţa mea un vis,/ Din visul meu o viaţă./// Braţele tale frumoase sunt lebede blânde/ Departe de vocile furtunii///Mâinile tale se termină în taină/ Ochii tăi sunt negri şi mătăsoşi///Dulce e vântul ca o mână de femeie,/ Vântul serii care-mi curge in degete/// Asa-s de negri ochii tai/ lumina mea ///Si ochii tai sunt rosii ca doua flori de mac/ Plutind imperecheate pe luciul unui lac./// Cea mai usoara privire a ta ma va deschide/// Ochii tai sunt asa de adanci ca-mi pierd in ei amintirea ///
Scrieţi opt cuvinte dintre cele de mai sus. Nu e obligatoriu sa formeze o propozitie sau ca înşituirea să fie logică. Acesta va fi votul dumneavoastră pentru a califica 8 dintre autorii poeziilor în etapa următoare (autorii primesc câte un punct pentru fiecare dintre cuvintele care se regăsesc în fragmentul citat)
Cred că e o zi potrivită pentru jocuri poetice (ziua de naştere a lui Eminescu).
Geană de lumină
În gramatici feminină-i secunda –
O clipă de lumină între gene -;
Pleoape, pupile, cornee, sprâncene,
Umbra şi raza, culoarea şi unda –
Toate-s feminine morfeme.
Ziua feminin se declină
Cu fiece oră şi parte a ei –
Seară lina ori amiază blajină
Sau dimineaţă cu rouă calină –
Feminine sunt ale timpului chei.
Timpu-i neutru, dar viaţa-i femeie
Şi moartea la fel, şi boala şi frica;
Timpul neutru nu-nseamnă nimica –
E un vis urât scrâşnit din condeie -;
Vremea are mâini de femeie.
În gramatici feminină e viaţa,
Vremea cu ierni şi cu veri şi cu toamne
Primăvara cu flori, cu lacrimi şi toane,
Furtuna şi ploaia, gheaţa şi ceaţa –
Toate-n adjective de doamne.
Doar anii-s berbeci număraţi masculin,
Pe sens unic repeziţi înainte,
Cu gânduri împărţite în minute,
Neutre şi goale de minte,
Sunând a destin.
Dacă ar fi o cale spre Mai-Bine…
- … ţi-ar cere să priveşti în faţă Cel-mai-Răul…
- Pe cel ce-aude cum Cel-mai-Bun cu voce slabă de Primul e ucis în mod brutal
- Şi zice: calea spre Mai-Bine, dacă este, vrea să îl vezi pe Cel-mai-Rău frontal,
- Pe cel ce simte cum placeri fragile cresc strânse-n obicei, coruptie şi frici
- Pe sus să-l iei şi-ndepărtat ca un diform sa fie; el strică ordinea pe-aici.
- (Let him in whose ears the low-voiced Best is killed by the clash of the First,/ Who holds that if way to the Better there be, it exacts a full look at the Worst,/Who feels tht delight is a delicate growth cramped by crookedness, custom and fear,/Get him up and be gone as one shaped awry; he disturbs the order here./// – Thomas Hardy, In tenebris – II)
-
Această încercare traducere a unei strofe din Thomas Hardy (pe care l-am iubit în adolescenţă ca romancier, dar nu ştiam că el s-a iubit mai mult ca poet) a fost provocată de citarea neaşteptată a unui vers de către Irvin D. Yalom, psihiatrul care îşi ia si cele mai bune întrebări şi cele mai bune răspunsuri din literatura bună a lumii (iar adesea redă lumii o bună literatură bazată pe întrebările şi răspunsurile relaţiei terapeutice).
-
Iată o mostră – o jumătate de pagină din Psihoterapia existenţială, în care apar Cervantes şi Hardy, unul cu o întrebare a cărei actualitate nu a încetat să crească 400 de ani de modernitate, celălalt cu un răspuns dubitativ dar fertil în legătură cu sensul vieţii în faţa morţii:
-
« Alţi terapeuţi se feresc să abordeze grijile existenţiale nu numai deoarece acestea sunt universale, ci şi pentru că sunt mult prea înfricoşătoare pentru a fi înfruntate. La urma urmei, pacienţii nevrotici (şi terapeuţii, de asemenea) au destule griji, ca să mai ţină seama şi de alte lucruri « plăcute », precum moartea sau lipsa de sens. Aceşti terapeuţi sunt de părere că e mai bine să ignorăm problemele existenţiale, deoarece există doar două moduri în care putem gestiona brutalitatea datului existenţial al vieţii (adevărul angoasat şi negarea) şi niciunul nu e uşor de digerat. Cervantes a exprimat această problemă atunci când nemuritorul său Don a spus: «Ce ai alege: nebunia înţeleaptă sau normalitatea nebună?»
-
Poziţia terapeutică existenţială, după cum voi încerca să arăt în capitolele ce vor urma, respinge această dilemă. Înţelepciunea nu conduce la nebunie şi nici negarea la sănătate mintală: confruntarea cu datul existenţei e dureroasă, dar, până la urmă, vindecătoare.. Un travaliu terapeutic de calitate este întotdeauna însoţit de sondarea realităţii şi de căutarea clarificării personale; terapeutul care decide că anumite aspecte ale realităţii şi ale adevărului trebuie evitate se găseşte pe un teren minat. Comentariul lui Thomas Hardy că «dacă ar fi o cale spre mai bine, ea va cere privirea în faţă a ce e cel mai rău» e un bun cadru pentru abordarea terapeutică pe care o voi descrie. »
Irozi burghezi
PIETER BRUEGEL I CEL BĂTRÂN – Uciderea pruncilor (sursa: http://www.cultura.sibiu.ro/muzee/capodopere/pieter_bruegel_i_cel_btran_c_1525_1569i)
De-o vreme nimicesc chiar şi deşertăciunea a ceea ce nu pot scrie
Nimicesc şi ceea ce poezia promite să ierte
Mă port ca un Irod cu încreaţii
Fiindcă probabil există o lume persuasivă şi paralelă
care vieţuieşte invizibil şi concomitent
cu noi burghezii şi suficienţii
Şi nu-i permitem să se exprime
să ne umilească şi să ne tulbure vanitatea
şi o distrugem din neputinţă şi invidie
chiar înainte de a fi
preexistat
Înăbuşim cu perna conjugală lumea.
(Ovidiu Genaru – Deşertăciune; sursa aici)
Sonet uitat în hulubărie
Sunt zile când aş vrea sa merg acasă
În ţara-n care curge primavara
Prin şanţuri pe la porţi. Şi-n abur sara
Stă mămăliga pe o masă joasă.
In dimineti de mucenici iau ceară
De pe colaci şi gust urma ce-o lasă
Pe crucea adormiţilor din casă
Din coaja dulce-rumenă-amară.
Iar viii sunt spălaţi la timp de praznic
De praful lumii şi cenuşa vieţii
Si haine bune-si pun, de sarbatoare,
Cu firele întreţesute trainic,
Tainic primind lumina dimineţii
Prin ochii mari de sfinţi din calendare.
Miss Uni©vers: mâini de femeie
In etapa a patra a preliminariilor pentru Miss Uni©vers tema este mâini de femeie. Astept propuneri pentru alte versuri candidate.
Dulce e vântul ca o mână de femeie,/ Vântul serii care-mi curge in degete
Le vent est doux comme une main de femme,
Le vent du soir qui coule dans mes doigts ;
L’oiseau bleu s’envole et voile sa voix,
Les lys royaux s’effeuillent dans mon âme ;
Au clavecin s’alanguissent les gammes,
Le soleil est triste et les coeurs sont froids ;
Le vent est doux comme une main de femme,
Le vent du soir qui coule dans mes doigts.
Je suis cet enfant que nul ne réclame,
Qu’une dame pâle aimait autrefois ;
Laissez le soleil mourir sur les toits,
Dormir la mer plus calme, lame à lame…
Le vent est doux comme une main de femme.
(Charles Guérin – Le vent est doux comme une main de femme)
Miss Uni©vers: surâsul (vot – turul I)
Daca aveti alte propuneri bifati « other » si lasati un comentariu. Propunerile complete le puteti vedea aici.
Miss Uni©vers: surâsul
In etapa a treia a preliminariilor pentru Miss Uni©vers tema va fi surâsul. Astept propuneri pentru alte (versuri) candidate.
Şi cu acel smerit surâs,
Cu acea blândă faţă,
Să faci din viaţa mea un vis,
Din visul meu o viaţă. (Mihai Eminescu – S-a dus amorul…)
DAN GHENEA 