Fugar se-mbrăţişează anii Lăsând pe gene praf de stele, Pe buze vis de doruri grele – Copt când se scutură castanii – Şi-ntr-o fereastră-n timpul-spaţiu Domniţă eşti pe ierni secunde Peste zăpezi ce nu-ştiu-unde Acoperă şi dor şi saţiu.
Fugar se-mbrăţişează anii Lăsând pe gene praf de stele, Pe buze vis de doruri grele – Copt când se scutură castanii – Şi-ntr-o fereastră-n timpul-spaţiu Domniţă eşti pe ierni secunde Peste zăpezi ce nu-ştiu-unde Acoperă şi dor şi saţiu.
Frumoasa poezia domnule doctor.
Deosebit de frumoasa, mica poezioara.