Într-o zi, într-un restaurant, în afara spaţiului şi a timpului,
Mi-a fost servită iubirea sub formă de măruntaie reci.
I-am spus delicat omului de la bucătărie
Că le preferam calde
Fiindcă măruntaiele (gătite după reţeta din Porto) nu se mănâncă niciodată reci.
S-au luat la ceartă cu mine.
Nu poţi avea dreptate, nici măcar la un restaurant.
N-am mâncat nimic, n-am mai vrut nimic, am cerut nota
Şi am ieşit să străbat strada în lung şi-n lat.
Cine ştie ce vor să spună toate astea?
Eu nu ştiu, şi tocmai mie mi s-a întâmplat…
(Ştiu că în copilăria fiecăruia dintre noi a existat o grădină
Publică, o grădină a lui ori a vecinului
Şi ştiu bine că stăpână pe aceste grădini era doar joaca.
Şi azi e stăpână tristeţea.)
Le ştiu pe toate astea cu vârf şi îndesat,
Însă, dacă am cerut iubire, de ce mi s-au adus
Măruntaie reci gătite după reţeta din Porto?
Nu e o mâncare să poată fi consumată rece,
Dar rece mi-a fost adusă.
Nu m-am plâns, doar că era rece,
Niciodată nu poate fi consumată rece, dar rece mi-a fost adusă.
(Álvaro de Campos – Măruntaie după reţeta din Porto, în Fernando Pessoa – Opera poetică, traducere de Dinu Flămând)
ce poezie frumoasa !
va rog frumos imi spuneti si mie cum sa afisez butonul de like this pt alti bloggeri, am schimbat tema si nu prea ma descurc si as vrea sa am si un font mai mic la titlurile articolelor ?
am gasit, va felicit pentru designul blogului dv, si pt variatele butoane si pt poll, e chiar de pus la capitolul Admiratie:)
Ce frumoasa este poezia.
Și din nou am avut senzația că poezia e scrisă de dumneavoastră
Obișnuim să spunem despre genii că sunt nebuni , ne face bine asta , ne întărește eul , mai creștem un pic în ochii noștri . Să poți să spui ce simți , să mai și scrii , și în versuri , și ce versuri , mă întreb , poate face asta un ” nebun ” ?
toate poeziile lui Pessoa îmi plac, aceasta însă cel mai mult