Catégorie : Regalitate

Iubea până şi praful României

· Laisser un commentaire ·

“For a long time we belonged to the unsettled part of the world. In­deed, in every way my life had been cut in two halves, the first half lying in a past further away than the mere number of years. I came back to Cotroceni, Copaceni, Sinaia, Horez; I sailed again up and down the Danube, took possession of mountains, hills and plains. I rode once more on my long sea-shores—I watched the sunsets, the harvests, the deep winter snows; I have been covered with the dust of our long, endless Roumanian roads, now become ever so much longer still.”

Cine credeţi că vorbea astfel despre România? Prima şi ultima Regina a Romaniei Mari. Pe care a ajutat-o să se nască, pe care a iubit-o, căreia i s-a dat cu totul. Regina a cărei inimă nu  şi-a găsit încă odihna.

Voi traduce, cu un nod în gât, aceste cuvinte englezesti simţite româneste. Cuvinte scrise la întoarcerea din pribegia în Moldova (în timpul celor 2 ani în care mai mult de jumătate din  Vechiul Regat fusese ocupată, capitala ţarii se mutase la Iaşi).

« Un timp îndelungat am aparţinut părtii tuburate a lumii. Intr-adevar, în toate privinţele viaţa mea a fost tăiată în două jumătăţi, prima jumătate zacând într-un trecut mult mai îndepărtat decat o arată simpla numărătoare a anilor. M-am întors la Cotroceni, Copăceni, Sinaia, Horez; am navigat iarăşi în sus şi in jos pe Dunăre, am luat în stăpânire munţii, dealurile şi câmpiile. Am mers încă odată pe lungile mele ţărmuri de mare – am privit apusurile, recoltele, zăpezile în care te afunzi iarna; am fost acoperită de praful drumurilor noastre lungi, drumuri româneşti fără sfârşit, devenite acum încă şi mai lungi. »

Am găsit această frumoasă citare şi multe alte cuvinte puternice şi idei originale pe un blog numit enigmatic (sau poate anagramatic!) anomismi

64 de ani de impostură

· 2 commentaires ·

Cum s-a proclamat republica?

1. Deşi era în vacanţă, Adunarea Deputaţilor a fost convocată de urgenţă şi s-a întrunit la câteva ore după semnarea abdicării.

2. La ora 19,10, când a început şedinţa, nu erau prezenţi nici a zecea parte din numărul deputaţilor,

3. Cei absenţi erau înlocuiţi cu trupe de şoc ale partidului comunist, care se manifestau frecvent prin tipicele urale şi ovaţii.

4 Conform “procesului-verbal” al şedinţei apărut în Monitorul Oficial, aceasta a durat 45 de minute, timp în care s-ar fi petrecut următoarele lucruri:

  • Petru Groza a citit actul de abdicare şi proclamaţia guvernului,
  • un deputat a propus proclamarea republicii populare,
  • care s-a votat cu bile,
  • alt deputat a propus numirea membrilor prezidiului RPR,
  • care iarăşi au fost votaţi cu bile,
  •  iar apoi aceştia au depus jurământul.

Oare timpul a avut altă curgere în acele 45 de minute?

  • Luând în considerare numai cele 19 ovaţionări, ar fi circa 20 de minute.
  • Cele două votări cu bile a câte 295 de deputaţi, câţi se pretindea că ar fi fost prezenţi, ar fi necesitat cel puţin 30 de minute.
  • Atunci, când s-au produs şi restul faptelor?

(informatii preluate din articolul România este, de drept, Monarhie Constituţională, din care mai puteti afla ca ziua 30 decembrie 1947 nu a fost aleasă întâmplător – se aniversau 25 de ani de la proclamarea Uniunii Sovietice)

« Să ne iubim ţara aşa cum este şi să ne luptăm să devină aşa cum ar trebui să fie. » (Mihai I al României)

Ce poate face un Rege ?

· Laisser un commentaire ·

In urma cu 33 de ani, Juan Carlos I a promulgat Constitutia Spaniei, moment care marca sfarsitul oficial al unei dictaturi de 4 decenii.

Acestui Rege nu i-a venit nimic pe de-a gata. Mai intai a avut rabdare si si-a planificat cu atentie miscarile. Moderatia si deschiserea au fost atuurile sale principale. Fara sa se compromita, a ajuns sa fie desemnat succesor de catre un Franco batran si bolnav. Acesta si-a inchipuit ca tanarul rege va fi usor de manevrat de Falanga – partidul – stat care conducea Spania. S-a inselat.

In 6 luni de la incoronare, Juan Carlos l-a demis pe primul-ministru falangist, intr-un an pana si comunistii au devenit monarhisti, in doi ani s-au organizat primele alegeri libere dupa 41 de ani, in 3 ani a fost aprobata prin referendum o Constitutie democratica. Dupa alti trei ani, interventia personala a Regelui a pus capat unei lovituri de stat militare. De atunci, din 1981, Regele a continuat sa fie o voce respectata de toate partidele democratice din Spania.

Ca o picanterie, acestui rege al democratiei poporul spaniol i-a permis sa-si etaleze oficial (dar potrivit cu imprejurarile) toate titlurile ereditare: Rege al Castiliei, al Leonului, al Aragonului, al celor Doua Sicilii, Rege al Ierusalimului, Rege al Navarrei, Arhiduce de Austria, Duce al Burgundiei, al Brabantului, al Atenei  etc (in total 37 de titluri regale, ducale, comitale si senioriale).

Rostul Casei Regale

· Laisser un commentaire ·

« Şi astăzi, în 2011, ca şi în anii copilăriei mele sau anii grei ai războiului, bunicii, părinţii şi copiii, alături de restul familiei se adună în jurul bradului, îşi oferă daruri, petrec la masa de Crăciun şi se bucură de apropierea celui drag.

În anul 2011 am avut multe întâlniri cu români din toate colţurile ţării şi de pe multe meleaguri ale Europei. Sărbătorirea Jubileului de 90 de ani mi-a dat ocazia să primesc mii de oameni la Palatul Elisabeta şi la Săvârşin, într-o sărbătoare care a cuprins întreaga suflare românească. Această dovadă de iubire şi de preţuire, încununată de adresarea de la tribuna Parlamentului către Naţiunea română, a fost o alinare pentru toate suferinţele şi neajunsurile pe care a trebuit să le trecem cu toţii în ultimele decenii.

Regina şi cu mine suntem fericiţi să avem alături familia noastră şi să vedem cât de mult copiii şi nepoţii noştri fac pentru ca rostul Casei Regale să continue, pentru binele României. »

(Din Mesajul Regelui Mihai I cu ocazia Craciunului 2011)

Celălalt 1 Decembrie

· 1 commentaire ·

Pe 1/14 decembrie 1918 Regele Ferdinand primea la Bucuresti delegatia transilvăneană care i-a înmânat Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918. Tot pe 18 Noiembrie/1 Decembrie intraseră triumfal în Bucuresti Suveranii Romaniei

O prezentare clară a cronologiei si o istorie bine povestită găsiti in POVESTEA DINASTIEI, pe blogul domnului Stelian Tănase.

 “Ne-am întors. Cu adevărat ne-am întors acasă după un surghiun de doi ani.…Ne-am întors triumfători. Nu spun aceasta cu vreun gînd de trufie ci cu smerenie, ca una ce-ar vrea să cadă în genunchi şi să aducă prinos de mulţumiri. Cum să încerc măcar să descriu  ziua de sguduire sufletească ce-am petrecut… A fost o zi de entuziasm de delir…. » (Maria, Regina României, Regina Inimilor)

Ziua României

· Laisser un commentaire ·

Senatul a constatat marţi adoptarea tacită a unei propuneri legislative care prevede declararea zilei de 10 mai – Ziua Independenţei ca zi de sărbătoare naţională.

Am formulat 10 argumente pentru 10 mai aici.

O data importanta

· 2 commentaires ·

F E R D I N A N D I

PRIN GRAŢIA LUI DUMNEZEU ŞI VOINŢA NAŢIONALĂ

REGE AL ROMÂNIEI

LA TOŢI DE FAŢĂ ŞI VIITORI SĂNĂTATE.

Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri sub No. 2171 din 1918, – Luând act de hotărârea unanimă a Adunarei Naţionale din Alba-Iulia,
AM DECRETAT ŞI DECRETĂM:
ART.I) Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunarei Naţionale din Alba-Iulia Dela 18 Noiembrie 1918, sunt şi rămân de-a pururea unite cu Regatul României.

ART.II) Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a Decretului-Lege de faţă.
Dat în Bucureşti la 11 Decembrie 1918.

F E R D I N A N D I

PREŞEDINTELE  CONSILIULUI DE MINIŞTRI ŞI MINISTRU DE EXTERNE,

               Ion I.C. Brătianu

Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate prin aclamaţiuni.
Această lege s-a votat de Senat în şedinta dela 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate prin aclamaţiuni.

In Regatul României era 18 noiembrie cand reprezentantii natiunii române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească au adoptat Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia. Era 1 decembrie pe stil nou. E o data importanta simbolic pentru a arata dorinta de unire a românilor transilvaneni.

Nu a schimbat cursul istoriei. Deja armata româna ocupase un sfert din teritoriul Ardealului in conformitate cu conditiile de armistitiu pe frontul de est. La Budapesta guvernul contelui Mihaly pierdea controlul in fata revolutiei comuniste; armata româna a fost mandatata de Antanta sa restabileasca ordinea in 1919, ajungand in capitala ungara in august 1919 si ramanand in Ungaria pana in martie 1920. Regatul României a primit, la incheierea pacii, in linii mari, ceea ce era stipulat in tratatul cu Antanta din 1916.

Adunarea Nationala de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918 a demonstrat ca Unirea era un act plebiscitat de natiunea româna din Transilvania in virtutea dreptului ei la autodeterminare. Acest lucru a contat, mai ales avand in vedere cele 14 puncte enuntate de presedintele american Wilson (printre acestea se afla si dreptul la autodeterminare).

Au mai contat, insa, si ocuparea efectiva a teritoriului si eforturile diplomatice. Cazul Banatului este edificator. In chiar punctul I al Rezolutiei de la Alba-Iulia se proclama « dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre ». Dar, in acel moment, Banatul fusese deja ocupat de trupele Serbiei, conform prevederilor armistitiului din 13 noiembrie. La Conferinta de Pace, s-a propus initial impartirea 50-50 intre Romania si Serbia. Pana la urma, gratie actiunii diplomatice a Reginei Maria, 2/3 din teritoriul cuprins intre Mures, Tisa si Dunare a revenit Regatului României.

1 decembrie 1918 e o data importanta. La fel de importanta ca 27 martie 1918 (Unirea Republicii Democratice Moldovenesti cu Regatul României)  sau 28 noiembrie 1918 (Unirea neconditionata a Bucovinei cu România).

10 mai 1866, 10 mai 1877, 10 mai 1881 sunt datele fondatoare ale statului român modern, unitar, independent si recunoscut international.

Margareta a României

· 19 commentaires ·

Pentru mine, spectacolul în onoarea Regelui Mihai de  la Opera Română  a  adus un moment de limpezire: ASR Principesa Margareta îi seamănă mult Regelui în gesturi, în zambet, în felul măsurat de a comunica, în acealşi timp rezervat şi ataşant.  

Acum sunt pe deplin convins că, Deo Gratia, Margareta a României este daruită, educată şi pregatită pentru a purta coroana.

Vă rog să-mi testati această convingere punând cele mai incomode întrebări care vă vin în minte.

La Multi Ani, Majestate !

· 4 commentaires ·

Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.

 Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mihai R

Intregul discurs aici

Mihai I cel Loial

· 2 commentaires ·

Stiu ca supranumele « cel Loial » i-a fost deja dat si bunicului sau, Ferdinand I, intr-un moment in care acesta a fost silit sa aleaga intre familia sa  (Casa Imperiala si Regala de Hohenzollern) si tara careia ii jurase credinta ca rege constitutional. Numele i-a fost sters din cartea Casei de Hohenzollern pentru a intra in cartea de istorie a Romaniei ca Ferdinand Întregitorul. Dar asta s-a intamplat dupa ce a stat alaturi de poporul sau cand izbanda era doar o speranta impotriva unor sorti potrivnici.

Pentru cei trei ani de incercari, in care a stat neclintit alaturi de poporul sau, Ferdinand I a binemeritat calificativul de Loial. Dar cred ca nu s-ar supara daca i-am acorda acelasi titlu si nepotului sau pentru cei peste 70 de ani de traversare a desertului, cu credinta neabatuta in datoria sa de Rege al României.

Si ce ar fi daca, asemenea bunicului sau, ar putea primi si un al doilea supranume – Mihai I Reîntemeietorul ?