Étiquette : indragostire

La ce nu foloseste intuitia


– Sigur ca puteam sa-ti spun, dar mi-ar fi placut sa intuiesti… [cititorul este indemnat sa ia acest cuvânt in sensul lui bergsonian]
– Tu nu porti cercei, cum as fi putut sa intuiesc ?! [interlocutorul are o lunga obisnuinta de folosire a termenului in traditie carteziana]
– Asa cum intuiai toate dorintele mele atunci cand ne-am cunoscut! [mergi la sensul kantian al termenului]
– Dar atunci nu faceam decat sa urmez niste intuitii despre adevaratele mele dorinte profunde, care se dovedeau a fi si ale tale…[raspuns in cheie romantica, folosind o definitie schellingiana a intuitiei]

Pe voi cum va ajuta intuitia in viata in doi? Ce sfaturi le-ati da celor doi de mai sus?

[M-am întâlnit la un colţ de viaţă cu mine]


Un interviu cu Oana Pellea. Despre parinti, viata, credinta, boala si moarte.  29 ianuarie e ziua ei de nastere. Imi amintesc si azi cat de entuziasmat am fost cand am vazut-o in chiar rolul ei de absolvire, in 1984, in « Buna seara, domnule Wilde! ». Din prima a fost o mare actrita (intr-o generatie in care au fost multe talente). In timp s-a dovedit si un mare caracter. Interviul (realizat in 2008 de Eugenia Vodă) – aici.

Matineul de sâmbătă (XVII)


romeAm vazut filmul recomandat de Mugur saptamana trecuta – To Rome with Love (2012) –  si mi-a placut. Cred ca o sa va placa si domniilor voastre. Filmul integral – aici

Foste majoritati: oamenii casatoriti


E oficial: in Marea Britanie persoanele casatorite au devenit o minoritate. Inseamna asta ceva?

Matineul de sâmbătă (XIV)


Dragoste în lumina după-amiezii (Love in the afternoon, 1957). Filmul complet – aici.

coop

Matineul de sâmbătă (VIII)


Cum să te măriți cu un milionar (How to marry a millionaire, 1953 ).

Regia: Jean Negulescu

Filmul integral – aici

Aici –  melodia « New York » din coloana sonoră a filmului.

Tot New York:

New York, New York  – Frank Sinatra

Liza MinelliNew York, New York (in muzicalul regizat de Martin Scorsese)

Sting  –  Englishman in New York

Matineul de sâmbătă (III)


Casablanca (1942). Dragostea în vremuri de ciumă. Filmul integral – aici. Muzică din film (As time goes byaici) si inspirată de film – aici si aici

Sonet nupțial


Trec dragostea, speranța și credința/ Mai sus de munții ce cap în cap se bat?/Sub coastă strigă femeie si bărbat/ La-mpreunarea lumii cu ființa.//

Somonii pacifici la praguri se zbat/ Să-și lase în apă dulce dorința./ Vor pune-n sferele roz și cheița/De aur ce-n vise să fie schimbat?

Pe  fața ascunsă a lunii de-argint/ Văd primul pătrar al Marii Albastre/ Cu ape grele de șoapte de noapte.// Picături mirosind a mov hiacint/ Cheamă lumina pe chipuri măiastre;/ Nisipu-i  miere pe trupuri de lapte.

De ce m-am căsătorit cu tine? (II)


« Americanii divorţează din nepotrivire de caracter. Ei nu ar trebui să se căsătorească niciodată. Scopul căsătoriei este tocmai de a se lupta pentru a supravieţui momentului când nepotrivirea de caracter e mai puternică decât tot restul. Căci bărbatul si femeia, prin chiar natura lor, sunt incompatibili. » (G. K. Chesterton)

Mărul lui Newton şi mărul lui Adam


Lui Newton i-a cazut marul in cap la mult timp dupa ce enuntase legea atractiei universale. Istorioara da bine pentru cei care cred ca lucrurile ne vorbesc, ca dupa ce se aduna destule fapte e suficienta o mica zdruncinare intr-o minte luminata pentru ca legile sa iasa la iveala. De fapt Newton a cautat activ, ani de zile, o lege simpla care sa explice un univers descris pana atunci printr-un amestec heterogen de teorii. Cautarea lui are un motiv religios: sa demonstreze ca Dumnezeu este unitar, necompus. Si atunci cand identifica (inventand pe parcurs noi metode de calcul) legea gravitatiei declara fara echivoc: « Dumnezeu este gravitatia »

« It is the perfection of God’s works that they are all done with the greatest simplicity. He is the God of order and not of confusion. »

Dar mărul este subiectul acestor randuri, nu Dumnezeul lui Newton. Marul din Gradina Raiului, ramas in gatul lui Adam (un mit popular) si marul cazut in capul lui Nweton (un mit al istoriei stiintei). Care e legatura? Caderea prin libertate, respectiv caderea libera.

Cea mai cunoscuta expresie care uneste caderea si dragostea este « falling in love » (indragostire, atractie irezistibila). Multi simt ca intragostirea se supune unor legi materiale si nu este un act liber de vointa. M-am gandit si v-am propus deja o analogie intre indragostire si gravitatie in Legea atractiei erotice universale si am avut in minte o serie de experimente pe care poate o sa le descriu daca exista interes pentru teoriile despre iubire.

Am primit si propunerea de a detalia modul in care diferentele fizice si de educatie influenteaza atractia erotica. Va rog sa ma ajutati punand pe doua coloane caracteristici fizice pe care le gasiti atragatoare la partener, iar pe cealalta coloan descrierea aceleiasi caracteristici la dumneavoastra. Exemplu:

Inaltime      190 cm                     160 cm

Ochi           albastri                        caprui

Nas              acvilin                        acvilin

Talie             solid                          zvelta

Si asa mai departe, pana epuizati toate caracteristicile atractive ale partenerului. Ar fi interesant sa-i cereti si lui/ei  acelasi lucru. Facem acest experiment?