Nu e vorba despre trecut. E vorba despre viitor. Cei care îşi zic republicani spun că noi, regaliştii, vrem să ne întoarcem într-un trecut idealizat. Nu e vorba despre trecut. E vorba despre viitor. Ce viitor are republica? Domnilor republicani, ce îmi propuneţi pentru următorii … Continuer la lecture de La Mulţi Ani, România!
De ce vorbesc de Ziua Naţională? Pentru că se apropie. 10 Mai. Ziua adevărată a României. Ziua României adevărate.
Pe un blog pe care îl citesc cu plăcere am găsit un articol frumos despre o vacanţă în Olanda. Printre altele, e descrisă şi atmosfera în care se sărbătoreşte Ziua Regelui.
Nu știu cum ne-a fost norocul însă ne-am nimerit acolo fix în perioada cu ziua Regelui, sărbătoare națională de maximă importanță pentru olandezi. Mi s-a părut foarte frumos și interesant să văd o mare de portocaliu revărsându-se pe străzi în ziua respectivă. Ar trebui să ne alegem și noi o culoare în care să ne îmbrăcăm de ziua României 🙂
Răspunsul meu ar fi:
Cat despre Ziua Regelui, daca ne trezim un pic, am putea avea si noi Ziua Reginei, cu esarfe galbene si cu margarete la butoniera.
Despre Regina pe care am putea s-o sărbătorim am scris aici
Despre Ziua Regelui (până anul trecut, vreme de 123 de ani, Ziua Reginei) în Olanda, am scris aici
„Dacă ai integritate, nimic altceva nu contează; dacă nu ai integritate, nimic altceva nu contează.”
(Reverendul Peter Galloway, Capelan al Ordinului Regal Victorian, în predica sa dedicată Familiei Regale a României, la slujba de mulţumire, binecuvântare şi rugăciune pentru Coroana României, ţinută la Capela Savoy pe 4 martie 2014)
sursa: http://www.romaniaregala.ro/jurnal/jurnal-de-calatorie-londra-martie-2014-i/
Vă aştept şi pe blogul Regatul României.(http://carolinafedra.wordpress.com/). Am pus acolo recent un articol chiar despre nevoia de conducători legitimi şi oneşti (http://carolinafedra.wordpress.com/2014/03/04/66-de-ani-de-frica-de-rusi/)
Ştiţi cine a introdus în România obiceiul bradului împodobit de Crăciun? Un neamţ. Neamţul care a inventat România modernă. Carol I.
V-am spus ca sunt in cautare de republicani cu argumente. Se parea ca-i voi gasi in emisiunea « Intre bine si rau » de la TVR, moderata de Liviu Mihaiu. In 12 noiembrie 2013, tema in dezbatere a fost « Republica sau monarhie? ».
S-au infruntat doua echipe de cate trei: Petre Roman – Vasile Dâncu – Florin Iaru (republicani) contra Călin Popescu-Tăriceanu – Theodor Paleologu – Stelian Tănase (monarhisti).
N-a fost sa fie. Petre Roman a batut campii si nu a produs niciun argument pentru republica. Vasile Dâncu a propus un argument hilar: noi nu am fi avut republica adevarata in ultimii 23 de ani; republica este inca in stadiul de proiect si de aceea ne place (!!!).
Moderatorul ii invita sa comenteze argumentul numit « loteria nasterii » (un argument clasic republican). Niciunul dintre republicanii din platou nu accepta provocarea. Am comentat pe larg aceasta secventa in articolul Loteria presedintilor (aici)
Domnul Florin Iaru e singurul care a incercat sa aduca argumente. In ordine:
1. Nu ne putem intoarce in timp. Ca daca ne apucam sa ne intoarcem in trecut, de ce sa nu refacem imperiul asirian? Pentru ca nu mai exista asirieni, zic eu. Dar români mai exista? Daca mai exista, s-ar putea sa-si vrea tara inapoi. Doar casele (ruinate) si pamanturile (pârloage) se pot da inapoi? Tara si coroana ei nu?
2. Republica e falimentara (aici a fost unanimitate in sala!), dar de vina sunt legile strambe. De acord. Dar republica nu ar fi existat daca am fi plecat de la legalitate si legitimitate: adica sa fi repus in vigoare, inca din decembrie 1989, Constitutia din 1923, niciodata abrogata cu forme legale.
3. Monarhia nu salveaza Romania. Zice domnul Iaru ca s-a dovedit ca nu exista om providential si ca avem nevoie de institutii. Eu cred ca tocmai una dintre institutiile republicane, presedintia, este asaltata de periodic, in campanii electorale mesianice sau apocaliptice, de zeci de pretinsi salvatori. Alesii au demonstrat, cu varf si indesat, ca sunt vanzatori de iluzii. Monarhia nu salveaza România. Monarhia serveste România. Si este o institutie credibila. Spre deosebire de presedintie.
4. Argumentul vacii sacre. E vorba de povestea trista a unei vaci care face tuberculoza, iar taranul nemilos vrea sa-si ia alta vaca (detalii aici)
Detalii aici
« Putem manifesta si pentru buburuze. Atâta timp cât nu ne vom cunoaste interesul si traditia, vom fi din ce in ce mai dezbinati si, in curând, non-români. Adică ţara nu ne va mai aparţine. » (Bogdan Serban Iancu, in deschiderea emisiunii Ora Regelui de azi)
Asa cum am semnalat pe blogul Regatul României (aici), Principesa Margareta descinde din Mușata, iar lista ascendentilor sai directi ii include pe Stefan cel Mare, Stanislas I (Rege al Poloniei) si Ludovic al XV-lea (Rege al Frantei).
Merita vazut acest filmulet. De la un capat la altul.
Sa-mi spuneti daca ati vazut vreun politician român avand o asemenea tinuta si atitudine in fata unei contestari, fie ea si din partea a 8 persoane, cu lozinci cand absurde, cand hilare, cand primitiv viscerale.
Si apoi, daca ascultati discutia cu ziaristii de dupa plecarea Altetelor Lor, dupa ce trece momentul de « distractie » cu absurditatile, cei care au mai mult de 35 de ani se pot gandi daca nu cumva au mai auzit undeva, candva, aceleasi enormitati strigate de mii de oameni sau daca nu le-au vazut scrise pe hartia de ziar, care suporta orice, pentru sute de mii de oameni.
„Nu ştiu ce înseamnă să ai sânge albastru. Ştiu doar că recunoşti imediat o doamnă adevărată, pentru că e modestă. »
Spune asta o descendenta a lui Ludovic al XV-lea, o principesa care a avut-o ca matusa pe ultima împărăteasă a Austriei.
Regina Ana a României împlineste 90 de ani. (Mai mult despre manifestarile prilejuite de aceasta aniversare – aici)
„Nu suntem o familie in care se plange. Ar fi prea simplu.”
Regina Ana nu a cautat si nu a avut niciodata o viata usoara. Nu s-a plans. A luptat pentru valorile in care a crezut, a muncit si a transmis fiicelor sale spiritul liber si modestia ce o caracterizeaza.
România a avut o serie de regine exceptionale. Regina Ana este din acelasi aluat ca vrednicele de amintire Elisabeta, Maria si Elena.
Atunci cand am dubii ca România valoreaza ceva, imi amintesc imediat ca niste principese venite din Germania, din Marea Britanie, din Grecia, au iubit aceasta tara si au stat cu acest popor in marire si in dezastru.
Iar urmarind acest film, am fost miscat de multumirile pe care le aducea lui Dumnezeu Regina Ana, pentru faptul ca a apucat sa paseasca in tara pe care o iubea fara s-o fi putut vedea.
DAN GHENEA 