O chestiune de gust


« Când vreau să-mi regăsesc buna dispoziţie şi să-mi petrec plăcut timpul, mă duc pe strada Ferdousi, unde domnul Ferdousi are o prăvălie cu covoare persane. Domnul Ferdousi, care şi-a petrecut toată viaţa în tovărăşia artelor si frumosului, priveşte la realitatea înconjurătoare ca la un film de mâna a doua într-o sală de cinema ieftină şi murdară. Totul e o chestiune de gust, îmi spune el, lucrul cel mai important, stimate domn, este să ai gust. Toate ororile (pentru că le numeşte orori), cum sunt minciuna, trădarea, hoţia, delaţiunea, domnul Ferdousi le aduce la acelaşi numitor – asemenea lucruri le fac oamenii care n-au gust. » (Ryszard Kapuściński – Şahinşahul)

Ryszard Kapuściński pune secvenţa de mai sus în ultimele două pagini ale reportajului cu aer de roman-frescă despre revoluţia islamică din Iran; pare că vrea să creadă că mai reală decât lumea violenţei perpetue este lumea care ar putea lua loc pe covoarele domnului Ferdousi. Nu că şi-ar face iluzii – nu am întâlnit la un alt autor tuşe atat de realiste, fără a cadea însă în naturalism sau în cinism (dacă vreţi să vă convingeţi citiţi Împăratul – despre ultimul împărat al Etiopiei, Imperium – despre agonia imperiului sovietic, şi, desigur, Şahinşahul – despre mărirea si căderea ultimului Rege al Regilor); dar este tentat să creadă în salvarea prin cultură (edificatoare în acest sens e culegerea lui de reflecţii intitulată Călătorind cu Herodot).

 Şi totuşi… Oare lumea ar fi fost scutită de un razboi dacă Hitler ar fi fost apreciat ca pictor?

3 réflexions sur “O chestiune de gust

  1. Poate ca da , zic eu .Dar raspunsul Dumneavoastra la aceasta intrebare cred ca ar fi cel putin la fel de interesant ca insusi textul.

    1. Hitler avea gusturi compozite: Wagner in muzica, clasicism si rococo in arhitectura, academismul de secol XIX in pictura. In contextul de la inceputul de secol XX, pictura lui nu avea sanse sa fie apreciata. Presupunand ca asta s-ar fi intamplat totusi, cred ca peisajele linistite pe care le picta nu ar fi fost o sublimare suficienta pentru tensiunea interna a acestui om care a ajuns sa trenspuna Amurgul zeilor pe vasta scena a lumii, cu milioane de figuranti si cu morti netrucate.
      Despre estetica si etica mai puteti citi si in Stralucirea binelui

Votre commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Photo Google

Vous commentez à l’aide de votre compte Google. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l’aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s