– Simon, ce este un prieten azi, după părerea ta [în original, adresarea este cu persoana a II-a plural, « selon vous »; formula « Simon…, …vous » e o politeţe franceză intraductibilă în română]?
– Un prieten, pentru mine…un prieten e cineva care se interesează de mine în tot timpul, care mă urmăreşte [pe reţelele de socializare]…şi.. pentru mine.. da, de ce nu, cineva care mă admiră un pic…
– Admiraţi, şi dumneavoastră, pe cineva, Simon?
– Admir starurile…
(fragment din convorbirea cu un ascultător RTL, în emisiunea On est fait pour s’entendre, tema fiind Până unde e bine să te iubeşti pe tine; o altă remarcă interesantă a unui invitat a fost că « a te prefera pe tine e cu totul altceva decât a te iubi pe tine »; sursa aici)
DAN GHENEA 
In ziua de azi este greu sa mai gasesti un prieten, iar cei pe care ii ai sunt din ce in ce mai rari. Plus ca vezi de abia dupa niste incercari cine iti este cu adevarat prieten. Este valabil vechiul proverb: prietenul la nevoie se cunoaste.
,, deserviciile nostalgiilor ,, – ce parere aveti de asta ? http://adevarul.ro/news/societate/deserviciile-nostalgiilor-1_5399434c0d133766a881bce3/index.html
da, nostalgia poate fi o boala, dar cred ca autorul nu prea nimereste solutia cu abordarea de tip « arunca bagajele si mergi mai departe »
pentru a supravietui , de ce nu ?